Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Circa 30 de hectare plantate cu cenuşar, specie de arbore din China, în Parcul Naţional Munţii Măcinului (PNMM) vor fi eliminate de Administraţia Parcului, printr-un proiect european în valoare de 9 milioane de lei care a început anul acesta, a declarat pentru AGERPRES directorul Administraţiei, Viorel Roşca.

Cenuşarul, considerat invaziv datorită faptului că inhibă dezvoltarea speciilor specifice zonei, a fost introdus în România în perioada 1970-1984, iar în Munţii Măcinului a fost plantat pe o suprafaţă totală de circa 16 hectare, în loturi cu dimensiuni de la un hectar până la 5 hectare, iar acum ocupă circa 120 de hectare.

"Atunci au fost aduse circa 40 de specii şi a existat un program de împădurire a dunelor de nisip din Deltă. A venit tovarăşa (Elena Ceauşescu, soţia dictatorului Nicolae Ceauşescu, n.red.), s-a uitat din elicopter deasupra pădurii Letea, a văzut dunele de nisip şi alături ochiuri de pădure şi a ordonat. Nu e o legendă. Am lucrat acolo şi număram plângând arborii improprii din pădure, printre care şi cenuşarul. El a inhibat în unele locuri arţarul, stejarul brumăriu, frasinul pufos. Dar în condiţiile de acolo, nu a mers. În schimb, în Munţii Măcinului, specia este în mediul ei", a afirmat directorul Roşca.

Prin proiectul european care are drept obiectiv reconstruirea ecologică a două tipuri de habitate din Munţii Măcinului, populaţiile de cenuşar vor fi extrase din Culmea Pricopanului.

"Cu cele 1.100 de hectare, Culmea Pricopanului este exponentul vegetaţiei de stepă ponto-sarmatică din Europa. Aici trebuie să vedem doar ceea ce a constituit baza fundamentării declarării ariei naturale protejate", a menţionat directorul Administraţiei PNMM.

Specialiştii Administraţiei PNMM au monitorizat timp de cinci ani speciile invazive din zonă, iar recent a avut loc şi licitaţia pentru stabilirea institutului care va realiza lucrările.

"Se va folosi o metodă integrată pentru speciile cu diametrul mare şi se va interveni printr-o metodă complexă în care se combină metoda fizică cu cea chimică. Doar una dintre ele nu dă roade la această specie. Noi am mai încercat să eliminăm cenuşarul, dar dacă unul este scos imperfect, iar rădăcina rămâne în sol, mugurii dorminzi de apărare aflaţi în latenţă dau imediat de cinci sau şase ori multe exemplare", a specificat directorul Viorel Roşca.

În cadrul aceluiaşi proiect, se va înfiinţa o suprafaţă de 30 de hectare cu gorun.

Potrivit sursei citate, proiectul se va încheia în anul 2023. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu)

 

Sursa foto: petala.ro

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.