Un număr de 29 de organizaţii neguvernamentale au semnat un apel comun pentru protecţia Parcului Natural Văcăreşti, document adresat ministrului Mediului, Costel Alexe, şi preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Adi Croitoru.

Printre organizaţiile semnatare se numără: WWF România, Societatea Ornitologică Română, Conservation Carpathia, Ecopolis, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, CeRe. Centrul de Resurse pentru Participare Publică, ActiveWatch, Eco-Civica, Greenpeace România, A.R.C.E.N., Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti (APNV).

Acestea solicită: aprobarea de urgenţă a regulamentului parcului; identificarea urgentă şi aplicarea unei soluţii pentru paza parcului; aplicarea măsurilor urgente de conservare pentru managementul apei şi al biodiversităţii parcului; însuşirea planului de management realizat de către APNV, punerea acestuia în dezbatere publică şi aprobarea lui până la sfârşitul anului 2020; utilizarea bugetului alocat prin AFM pentru implementarea măsurilor urgente de management şi a viitorului plan de management.

"În iulie 2018, modificările legislative (OUG 75/2018) au eliminat posibilitatea organizaţiilor non-guvernamentale de a administra arii naturale protejate, fără a pune în schimb o alternativă viabilă. Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), autoritatea responsabilă care a preluat sarcina administrării ariilor protejate, nu a reuşit să găsească soluţiile şi resursele necesare atingerii măcar a stadiului anterior de administrare, acest lucru determinând degradarea continuă a patrimoniului natural din România. Actualmente, România se află în procedură de infringement din cauza incapacităţii de a proteja şi gestiona reţeaua Natura 2000", se arată în scrisoare.

Semnatarii menţionează că, la doi ani de la preluarea administraţiei de către ANANP, "parcul nu mai are o structură de administrare funcţională, nu are consiliu ştiinţific şi consiliu consultativ şi nici corp de rangeri". Totodată, regulamentul parcului şi planul de management nu sunt aprobate.

"Infrastructura de vizitare se degradează. O consecinţă a lipsei măsurilor de management sunt: extinderea suprafeţelor de stuf, scăderea îngrijorătoare a nivelului apei şi expansiunea speciilor invazive de floră şi faună. În anul 2018 au fost oprite proiectele de conservare şi dezvoltare ale parcului de care ar fi putut beneficia sute de mii de oameni. Odată cu acestea, de fapt, a fost oprită viziunea de dezvoltare a unui proiect care ar fi putut vorbi oamenilor, într-un mod simplu şi eficient, despre conservare, servicii ecosistemice şi patrimoniu natural", se precizează în document.

Organizaţiile apreciază că paza parcului poate fi deservită de un corp de rangeri ai ANANP sau poate fi externalizată către un serviciu de pază şi protecţie.

"În lipsa acesteia, vizitatorii parcului sunt în pericol. Biodiversitatea este supusă braconajului şi incendiilor, iar infrastructura turistică se degradează", menţionează sursa citată. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)