Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Mai multe organizaţii de mediu avertizează că modificările legislative ce se dezbat, luni, la Camera Deputaţilor pot să ofere, din nou, monopol marilor companii de pe piaţa lemnului din România şi să contribuie la mascarea tăierilor ilegale de păduri, conform unui comunicat al Greenpeace şi Declic, transmis luni AGERPRES.

'Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor dezbate, luni, 29 iunie, (proiectul de lege PLx. 356/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic) eliminarea prevederii din Codul Silvic care impune oricărei companii procesatoare de lemn din România să nu prelucreze mai mult de 30% dintr-o anumită specie de arbori. Această prevedere va favoriza, în mod evident, marile companii precum Schweighofer, Kronospan sau Egger', se arată în comunicatul citat.

Această prevedere anti-monopol a fost adoptată în 2015. La acel moment, Declic, Greenpeace, Agent Green şi alte 24 de organizaţii s-au mobilizat pentru a cere deputaţilor să adopte legea şi să respingă rectificarea propusă de preşedintele Iohannis. Au fost organizate proteste în Bucureşti, Cluj şi multe alte localităţi din ţară şi Diaspora, se mai arată în comunicatul organizaţiei ecologiste.

Necesitatea introducerii acestei limitări a venit din faptul că trei mari companii multinaţionale - Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Egger - dominau piaţa românească la achiziţia de material lemnos. În aceste condiţii, producătorii autohtoni şi cei ce depindeau de lemnul de foc pentru încălzire erau defavorizaţi la achiziţie, arată organizaţiile ecologiste.

"Dacă Schweighofer lucrează la capacitate maximă şi doar cu lemn românesc, aşa cum a făcut până în 2014, atunci nu mai rămâne nici un arbore conifer pentru industria autohtonă şi pentru gospodării. Această companie, care nu aduce valoare adăugată lemnului, creează o presiune pe care pădurea românească nu o mai poate suporta", a adăugat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

La rândul său, Roxana Pencea Brădăţan, coordonator campanii Declic, consideră că piaţa neagră a lemnului furat va creşte.

"Eliminarea limitei de 30% din piaţă pentru procesarea lemnului din România este un pas înapoi în timp, înainte de 2015, în vremuri în care cererea internaţională de lemn brut a construit reţele infracţionale de exploatare a pădurilor. În 2020, nu de stimularea producţiei de cherestea avem nevoie, ci de programe de încurajare a procesării lemnului cu valoare adăugată. Industria mobilei şi micii antreprenori din construcţii sunt cei care au nevoie de atenţie, nu vânzătorii internaţionali de cherestea. Suntem sub asaltul schimbărilor climatice, trebuie să stocăm carbon şi apă în sol. Cetăţenii vor case verzi în care lemnul să fie folosit cel puţin 20 de ani, nu să alimenteze goana după resurse cumpărând mobilă care se strică în trei ani. Pe scurt: nu mai tăiaţi pădurile pentru exportul de scânduri!" a precizat Ciprian Găluşcă, Greenpeace România.

Tot luni, Comisia de Agricultură va discuta şi modificarea definiţiei materialului lemnos, informează comunicatul Greenpeace.

În prezent, definiţia din Codul Silvic a lemnului nu include şi tocătura, rumeguşul, brichetele, cheresteaua încleiată, diferitele furniruri, plăcile aglomerate, lătunoaiele şi alte resturi. Astfel, acestea nu sunt urmărite prin sistemul SUMAL de trasabilitate a lemnului, ceea ce contribuie la mascarea tăierilor ilegale de păduri, se mai arată în documentul citat.

În luna mai, Senatul a votat modificarea la Codului Silvic şi a completat definiţia materialului lemnos (Plx 261/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic).

Iniţiativa legislativă a avut la bază o investigaţie Declic despre cadrul legal deficitar.

Organizaţiile de mediu spun că, în prezent, comercializarea şi transportul tipurilor de lemn nedefinite corespunzător se pot realiza ca şi când ar fi orice altă marfă. Numeroase tăieri ilegale de pădure au loc tocmai pentru că arborii tăiaţi ilegal pot fi vânduţi ca peleţi, plăci, tocătură şi nu trec prin filtrele de control ale autorităţilor.

Ultimul cuvânt asupra definiţiei materialului lemnos îl are însă Camera Deputaţilor, cameră decizională. Tocmai din acest motiv, cu ocazia dezbaterii, Comunitatea Declic va înmâna membrilor Comisiei de Agricultură cele 48.700 de semnături ale petiţiei Lege pentru pădure, nu pentru hoţi.

"Definirea precisă a materialului lemnos ar strica planurile mafiei lemnului, prin urmare sunt scoase acum de la sertar prevederi mai vechi, precum limita de 30%, care i-ar ajuta totuşi să taie şi să pună pe piaţă pădurea tăiată ilegal," a completat reprezentantul Declic, Roxana Pencea Brădăţan. AGERPRES/(AS - autor: Alexandru-Costin Motroaşă, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.