Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Primăria Generală a Capitalei a primit şapte avertizări în perioada stării de urgenţă pentru depăşirile frecvente ale valorilor de PM10, semnalate la toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului, dar niciuna nu a fost urmată de vreo măsură, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.

 


"Din păcate, în multe zile din perioada stării de urgenţă au fost depăşiri pentru PM10 în Municipiul Bucureşti. Le-am cerut colegilor o analiză a concentraţiilor în această perioadă pentru a vedea exact ce s-a întâmplat în capitala României. În această perioadă au fost constatate scăderi importante ale dioxidului de azot, adică la jumătate faţă de perioada dinaintea stării de urgenţă, iar lipsa traficului s-a făcut simţită în valorile acestui indicator. Compusul cel mai important, şi care poate fi şi un vector de transmitere pentru CoVid-19 este PM10, cel pentru care suntem condamnaţi la Curtea Europeană de Justiţie. Acesta a înregistrat episoade cu creşteri importante în lunile martie şi aprilie, cu mult peste 50 micrograme/mc. Un astfel de exemplu sunt zilele de 19 şi 20 martie, când PM10 a ajuns la o valoare de 88 micrograme la staţia Lacul Morii. În 24 martie, lucrurile au arătat la fel la toate staţiile. PM10 a atins valoare maximă de 443 micrograme/mc la staţia Lacul Morii. De asemenea, avem pentru 26 şi 27 martie, 627 de micrograme/mc tot la Lacul Morii, 570 la staţia Bucur Obor şi 644 micrograme/mc la staţia Cercul Militar. În toată această perioadă a transmis Primăriei Generale a Capitalei nu mai puţin de şapte avertizări pentru aceste depăşiri şi niciuna nu a fost urmată de vreo măsură care să reducă şi să elimine poluarea cu PM10 în Bucureşti, în această perioadă", a spus Alexe.

Acesta a atenţionat că principalul motiv pentru care au fost înregistrate în Bucureşti depăşiri ale indicatorului PM10, în ultimele două luni, a fost lipsa salubrizării străzilor.

"PM10 este generat de trafic în proporţie de 50%, însă nu a fost cazul în perioada de carantină. PM10 este generat de nesalubrizarea eficientă a arterelor din Bucureşti şi nu o spun eu ca ministru, ci specialiştii, iar acest lucru a fost asumat de către Primăria Municipiului Bucureşti prin adoptarea Planului Integrat de Calitate a Aerului. Evident, că PM10 poate fi generat şi de alte activităţi economice sau încălzire rezidenţială în proporţie de 8-10%. Prin urmare, aş vrea să înţelegem cu toţii că orice român fără studii privind calitatea aerului îşi poate da seama ce stă în spatele acestor depăşiri cu PM10 în această perioadă de carantină: salubrizarea străzilor. Dacă am fi avut această salubrizare eficientă a străzilor din Bucureşti, cu siguranţă nu am fi fost în situaţia în care, chiar şi atunci când Bucureştiul a fost aproape gol, să avem zile în care să existe depăşiri pentru PM10. Aceste soluţii (de salubrizare a străzilor, n.r.) au fost trecute de Primăria Capitalei în Planul Integrat de Calitate a Aerului, în care se vorbeşte de o reducere de până la 42% pentru PM10 doar dacă "străzile ar fi spălate mecanic şi eficient" şi cu până la 90% dacă ar fi aspirat şi praful", a afirmat oficialul.

Potrivit ministrului de resort, în urma controalelor derulate de Garda Naţională de Mediu la toate primăriile de sector, s-a descoperit faptul că, în 2019, au fost salubrizaţi 832 de kilometri de artere, din cei 2.462 kilometri cât are, în prezent, Bucureştiul.

"În ceea ce priveşte programele de salubrizare ale primăriilor de sector, la nivelul fiecărei administraţii locale, acestea sunt departe de a reduce aceste depăşiri. Primăria Sectorului 1 are un program de spălare a arterelor cu o frecvenţă de o dată pe săptămână. Cu acest ritm pe care şi l-a asumat în 2019, doar 32% din bulevardele, străzile şi trotuarele din sector au fost salubrizate. La Primăria Sectorului 2, aceasta şi-a asumat doar 3 spălări/an, cu rezultate nesemnificative ca reducere a poluării cu PM10. n ceea ce priveşte Primăria Sectorului 3, şi-a asumat doar un program amplu de măturare a străzilor, iar pentru luna martie spune să au stropit patru artere şi 52 de trotuare. Nu putem vorbi într-o capitală a României din 2020 de o salubrizare eficientă când tu mături şi speli câteva trotuare, atât timp cât avem condamnare la Curtea Europeană de Justiţie pentru depăşirile cu PM10. Ca să nu mai vorbim că la Primăria Sectorului 4 nu avem absolut nicio măsură sau vreo acţiune de salubrizare a vreunei străzi (...) La Primăria Sectorului 5 avem străzi în care ne spune că face salubrizare prin spălare de câte şapte ori pe zi, deşi anul trecut, din actele furnizate, reiese că s-a realizat această măsură doar în 10% din zilele din 2019. Primăria Sectorului 6 are o singură spălare pe săptămână a străzilor şi bulevardelor, iar pentru 2019 acest obiectiv a fost atins în doar 45% din zile", a menţionat Costel Alexe.

Pe data de 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 - 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării.

Anunţul privind condamnarea României a fost făcut, în aceeaşi zi, de către ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, iar în acest sens acesta a solicitat Primăriei Capitalei întocmirea unui plan de urgenţă pentru reducerea poluării, în caz contrar Comisia Europeană urmând să declanşeze o nouă procedură de infringement care poate costa România o sumă forfetară minimă de 1,6 milioane de euro, "iar penalităţile pe zi pot varia de la circa 2.000 de euro şi 120.000 de euro pe zi".

Instanţa europeană arată, la punctul 103 din document, că "planurile privind calitatea aerului adoptate de România, aplicabile la expirarea termenului prevăzut în avizul motivat suplimentar din 26 septembrie 2014, nu conţin măsuri potrivite, astfel încât să se asigure că perioada de depăşire a valorilor limită este cât mai scurtă cu putinţă, şi nici nu menţionează toate informaţiile enumerate în secţiunea A din anexa XV la directiva menţionată".

Respectivele informaţii fac referire, printre altele, la localizarea poluării excesive (regiune, oraş, staţie de măsurare - hartă, coordonate geografice), autorităţi responsabile (numele şi adresele persoanelor responsabile de elaborarea şi punerea în practică a planurilor de îmbunătăţire), natura şi evaluarea poluării (concentraţiile observate în anii anteriori, concentraţiile măsurate de la începutul proiectului, tehnicile utilizate pentru evaluare), originea poluării, detaliile factorilor responsabili de depăşire (de exemplu: transporturile, inclusiv transportul transfrontalier, formarea de poluanţi secundari în atmosferă) şi detalii privind măsurile sau proiectele de îmbunătăţire care existau atât înaintea datei de 11 iunie 2008, cât şi după intrarea în vigoare a Directivei 2008/50/CE.

Comisia Europeană (CE) demarase o nouă procedură de infringement, deoarece autorităţile nu au transmis până la data de 1 aprilie 2019 programele naţionale de control al poluării atmosferice şi a subliniat că România nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC.

Particulele în suspensie (PM10) provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, imagine: Dan Mihalcea, redactare video: Marilena Gheorghiță, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.