Lacul Sărat din staţiunea cu acelaşi nume, cunoscută în întreaga lume, se confruntă iar cu fenomenul de secetă, având în vedere că în ultimele şase luni a plouat foarte puţin, motiv pentru care se ia în calcul alimentarea lui cu apă dulce din Dunăre, procedeu la care s-a recurs şi anul trecut, cu aprobarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie.

Fenomenul de secetă nu este atât de grav cum a fost în 2019, când lacul a secat pe 60-70% din întreaga suprafaţă de aproximativ un kilometru pătrat. În prezent, seceta afectează marginile lacului, apa retrăgându-se de jur împrejur pe o distanţă de 10 metri şi lăsând în urmă o întindere albă de sare.

"Şi anul acesta Lacul Sărat este afectat de secetă, dar nu atât de grav ca anul trecut. Sunt afectate doar marginile. Cât va fi seceta în zona noastră, va trebui anual să luăm măsuri. Anul trecut a fost grav, pentru că lumea s-a gândit mult. Dacă ne gândeam mai repede, era mai bine. Cei de la Institutul Naţional de Balneofizioterapie au venit la faţa locului, au analizat cum este influenţată apa sărată din lac dacă adăugăm raţional apă dulce şi au văzut că apa îşi păstrează calităţile, la fel şi nămolul. Acum avem deja o experienţă şi cred că anul acesta va merge mai repede", a declarat, pentru AGERPRES, Sorin Boşneag, directorul SC Traian SA, societatea care administrează Lacul Sărat.

Sorin Boşneag a precizat că deocamdată, având în vedere situaţia din ţară legată de pandemia de coronavirus, nu se poate vorbi despre vreo intervenţie asupra Lacului Sărat, mai ales că mare parte dintre angajaţii pe care îi are în subordine sunt în şomaj tehnic.

"Anul acesta, să fim sănătoşi, să scăpăm de belelele pe care la avem şi ne ocupăm după aceea şi de aceste lucruri. Deocamdată nu ne putem ocupa, pentru că marea majoritate a oamenilor noştri sunt în şomaj tehnic. În staţiune mai sunt doar cei din hotelurile care asigură serviciile pentru cei veniţi în carantină. Când se vor linişti lucrurile, sper eu pe la sfârşitul lunii mai, mijloc de iunie, vom putea să începem să ne gândim şi la cum rezolvăm problemele din Lacul Sărat", a completat Boşneag.

Potrivit informaţiilor furnizate, pentru AGERPRS, de directorul DADR Brăila, Traian Cişmaş, deficitul de apă din sol în judeţ este, în prezent, unul foarte mare, având în vedere că a plouat foarte puţin în ultimele şase luni şi nu am avut o iarnă cu zăpadă.

"În ceea ce priveşte apa de ploaie, în perioada 1 septembrie 2019 - 31 martie 2020, norma ar fi fost de 186 de milimetri şi noi, la Brăila, am avut doar 80 de milimetri, ceea ce înseamnă un deficit de 106 milimetri în aceste şase luni. Problema este că seceta s-a instalat prea repede, pentru că nu am avut o iarnă cu zăpadă", a declarat Traian Cişmaş.

Anul trecut, pe lângă faptul că nivelul apei din Lacul Sărat a fost cel mai scăzut din ultimii ani, a apărut şi un fenomen neobişnuit, care a făcut ca apa să capete o nuanţă portocalie.

"Scăderea apei din lac este mai mare ca în alţi ani din cauza faptului că au fost perioadele acestea lungi de secetă. Anul trecut şi până acum câţiva ani, nici la încheierea sezonului nu era aşa de scăzută apa. Deoarece nivelul lacului este mai scăzut decât de obicei, a crescut concentraţia de iod şi astfel a apărut această culoare portocalie. Până acum o săptămână, două, nu s-au făcut deloc băi în lac şi nu a avut cine să amestece apa lacului cu iodul. Se ştie că iodul e mai puţin solubil în apă şi rămâne ca o peliculă, cum rămâne la ciorbă deasupra grăsimea de la pasăre", declara pentru AGERPRES, în 2019, administratorul bazei de tratament şi plajei din Lacul Sărat, Ion Tănase.

Măsura alimentării Lacului Sărat cu apă dulce a fost luată în 2019 după ce, în urma unei adrese formulate de Consiliul Judeţean Brăila, ministrul Apelor şi Pădurilor la acea dată, Ioan Deneş, a venit personal să vadă starea lacului, la începutul lunii septembrie. Ministrul a fost însoţit de specialişti din cadrul Apelor Române, Agenţiei de Resurse Minerale şi Institutului de Balneoclimatologie, care au stabilit ca Lacul Sărat să fie alimentat treptat cu apă din Dunăre, într-o manieră în care să nu fie afectată concentraţia de sare, implicit calităţile terapeutice ale nămolului sapropelic.

Staţiunea Lacul Sărat este situată în zona de câmpie din nord-estul Bărăganului, pe raza comunei Chiscani, la 5 kilometri distanţă de municipiul Brăila şi cuprinde o bază de tratament proprie, dotată cu bazin pentru hidro-kinetoterapie, saună şi sală de gimnastică şi oferă, suplimentar, facilităţi de balneaţie liberă, cu băi de soare şi nămol. Complexul are o capacitate de 250 locuri şi a fost deschisă, până în prezent, indiferent de anotimp, oferind facilităţi pentru băi calde în ape minerale, aplicări de nămol cald şi rece, hidroterapie şi kinetoterapie.

Lacul, format pe un vechi curs al Dunării, care acum este complet izolat, este înconjurat de 70 hectare de pădure, care atenuează climatul de stepă şi constituie un plăcut loc de recreere. Adâncimea apei variază între 0,6 şi 1,80 metri, iar fundul lacului este acoperit pe întreaga suprafaţă de un nămol terapeutic, cu un grad foarte mare de mineralizare. Lacul are o suprafaţă de 1,72 kilometri pătraţi şi o adâncime de 1,5 metri, iar datorită conţinutului ridicat de iod, rezultat în urma descompunerii anaerobe a unei specii de nevertebrate, artemia salinas, nămolul rezultat ameliorează zeci de afecţiuni, motiv pentru care suferinzi din toată lumea vin, de ani de zile, la tratament.

Lacul conţine importante rezerve de nămol sapropelic şi de apă minerală hipertonică, cu compuşi ai sulfului, clorului, magneziului şi bromului, cu mineralizare de 70-84 grame la litru. Aici pot fi tratate bolile reumatismale degenerative, inflamatorii, bolile ginecologice, dermatologice, endocrine, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, stări post-traumatice, afecţiuni respiratorii. AGERPRES/(A - autor: Ecaterina Ignat, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)