Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Nu există o altă ţară în lume care să aibă bazinele hidrografice pe care le are România, iar alţii fac sărbătoare naţională atunci când câştigă un metru pătrat de vegetaţie, a afirmat marţi Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o dezbatere de specialitate.

"Acolo unde există interes pentru ţară, unde se caută miezul problemei există şi audienţa necesară şi interesul cuvenit. Astăzi, oriunde ne vom afla, ne punem întrebarea dacă schimbările sunt o realitate sau o ficţiune. Eu spun că acestea sunt o realitate. Îmi îngădui aici, unde ştiinţa s-a adunat la un loc de-a lungul vremii, atunci când fiecare dintre noi şi aceia care au avut îndemânare ştiinţifică s-au gândit ce să facă pentru viitor în aşa fel încât să nu afectăm echilibrul naturii. Din nefericire s-au gândit mulţi şi spun asta faţă de această orientare ştiinţifică care s-a făcut din ce în ce mai puţin şi din ce în ce mai rar. Ne dăm seama târziu că puteam să facem ceva pentru a preîntâmpina ceea ce natura ne-a atenţionat atunci când ne-a lovit. Sigur, cu câteva zile în urmă, în această Aulă, aniversam 50 de ani de existenţă pentru Academia de Ştiinţe Economice. O spun din nou, cu riscul de a mă repeta, că oamenii de ştiinţă s-au adunat căutând soluţii pentru agricultura românească. Nu există o altă ţară în lume care să aibă bazinele hidrografice pe care le are România. Dacă ne ridicăm cu ochii minţii şi privim această reţea hidrografică, ne putem da seama că peste tot avem resursă de apă dulce. Alţii fac sărbătoare naţională când câştigă un metru pătrat de vegetaţie", a spus Daea.

Oficialul MADR a adăugat că România a reuşit ca, în doi ani şi 10 luni, să pună bazele unei reţele de irigaţii ce a avut ca bază sistemul existent dinainte de 1989.

"Ce face Ministerul Agriculturii în acest domeniu pentru a folosi reţeaua hidrografică? Facem ceea ce au făcut alţii, şi mai puţin decât unii, pentru că România a avut un sistem de irigaţii foarte bine pus la punct. Teritoriul României este parcurs de 1.100 de km de Dunăre care are apă dulce. Teritoriul României este tăiat de râuri şi pârâuri. În România, până în 1989, aveam aproximativ 3 milioane de hectare care erau prinse într-un concept unitar de a se pune la dispoziţia agriculturii ţării întreaga reţea hidrografică. Din acest concept general, s-au proiectat staţiunile de cercetare. Astăzi, am făcut mai mult decât alţii, dar mai puţin decât unii. În România, beneficiem din relicvele unui sistem de irigaţii, din cauza faptului că nu ne-am putut stăpâni să nu-l distrugem. Din 2017, România, prin efortul Guvernului, având la bază voinţa politică, a pornit pe drumul acesta al înaintaşilor noştri şi nu am făcut decât să mergem pe reţeaua iniţială. Sunt lucrări hidrotehnice excepţionale din punct de vedere al modului în care au fost gândite. În doi ani şi 10 luni, România s-a aşezat bine şi putem spune asta cu satisfacţie, dar şi cu amărăciune în acelaşi timp. Cu satisfacţie pentru că am putut face ceva şi cu amărăciune, pentru că refacem ceea ce practic a fost stricat", a subliniat ministrul.

Potrivit demnitarului, staţiunile de cercetare reprezintă un atu pentru domeniul agriculturii.

"Al doilea răspuns practic pentru schimbările climatice pe care le-am văzut cu toţii, când pe teritoriul României erau patru fenomene extreme în acelaşi timp aveam secetă, exces de umiditate, grindină şi furtună. Toate la un loc şi fiecare în parte afectau teritoriul României. Cu alte cuvinte, înregistram pierderi. Ce răspuns putem să dăm? În partea de Răsărit a ţării, sistemul de irigaţii. Am reuşit, în ultimii ani, să punem în funcţiune 56 de obiective de investiţii care înseamnă refacerea staţiilor de pompare şi să ducem apa pe 2.000 de km în ţară. Un efort formidabil pe care România l-a făcut cu efort bugetar punând fermierului apa la dispoziţie gratuit. La un moment dat, existau 52 de staţiuni de cercetare în România cu capacitatea proprie tehnică şi cu izvor de oameni. Din nefericire, în 2009, pe o lege dată de Parlamentul României, se prevedea ca obligatoriu să fie reorganizate aceste staţiuni. Din 2009 până în 2017, din 52 de staţiuni s-au reuşit doar trei Hotărâri de Guvern. După 2017, au existat 42 de Hotărâri de Guvern prin care 42 de staţiuni de cercetare şi-au reluat activitatea de cercetare", a menţionat ministrul Agriculturii.

Petre Daea participă, marţi, la dezbaterea "Schimbările climatice şi impactul în economie", de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (ASAS).

Lista temelor abordate include, printre altele, aspectele ştiinţifice ale schimbărilor climatice, strategia României în acest sens, marii poluatori ai României şi strategiile pe termen lung, vremea, clima, apa şi condiţiile de mediu care influenţează dezvoltarea socio-economică a ţărilor din întreaga lume. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.