''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Veninul, de la substanță provocatoare de dureri agonizante sau moarte la medicament

 •  Mediu
296 afişări

În urma studiilor realizate în ultimii ani s-a descoperit că veninul multor animale poate deschide ușa către un număr uriaș de oportunități medicinale. Un astfel de exemplu este veninul unei șopârle care trăiește în Statele Unite și care provoacă dureri agonizante victimei, însă poate totodată să salveze vieți după ce, în urmă cu peste 30 de ani, oamenii de știință au descoperit că substanța contribuie cu succes la tratarea diabetului de tip 2, după cum notează Muzeul de Istorie Naturală din Londra care a inaugurat la 10 noiembrie expoziția ''Veninul: Ucigaș și medicament''.

74230d83-70a5-4690-97a6-94fd148c2b18

Sursa foto: www.nhm.ac.uk

Monstrul Gila (Heloderma suspectum), care trăiește în regiuni deșertice, este cea mai mare și totodată singura șopârlă veninoasă de pe teritoriul Statelor Unite. Reptila este ușor de identificat după pielea cu pete portocalii și negre, armura în nuanțe aprinse oferind un avertisment colorat adresat potențialilor prădători. În cazul oamenilor mușcați de această șopârlă veninul produce dureri extreme, o senzație de arsură și disconfort care poate dura câteva ore. Uimiți de capacitatea de a cauza o durere atât de mare, oamenii de știință au început să studieze saliva monstrului Gila.

Un cocteil toxic

''Veninul este aproape întotdeauna un cocteil de zeci până la sute și uneori mii de compuși'', a explicat doctor Ronald Jenner, expert în evoluția veninului în cadrul muzeului menționat.

''Toxinele au evoluat pentru a produce pagube, așa că recoltarea unui cocteil veninos complet pentru scopuri benefice ar fi dificil. Pentru a găsi ceva util fiecare toxină trebuie îndepărtată pe rând și testată. (...) ''Dacă este găsit un compus din venin care modifică modul în care celulele metabolizează zahărul, acest lucru este unul promițător'', a adăugat Jenner.

O descoperire importantă a relevat faptul că un hormon din saliva șopârlei, exendina-4, poate fi utilizat pentru tratarea diabetului tip 2.

Exendina-4 este în multe privințe similară cu hormonul uman GLP-1 ce stimulează producția de insulină în pancreas. Scăderea producției GLP-1 la oameni reprezintă una dintre cauzele diabetului de tip 2.

Astfel, datorită similarității dintre exendina-4 și GLP-1, a devenit posibilă tratarea afecțiunii prin utilizarea acestui venin.

Hormoni sintetici

Conform cifrelor Organizației Mondiale a Sănătății, în 2014 la nivel mondial trăiau aproximativ 422 de milioane de adulți cu diabet.

Diabetul este o boală cronică declanșată de o producție insuficientă de insulină de către pancreas sau de incapacitatea acestui organ de a utiliza în mod eficient insulina pe care o produce.

Diabetul de tip 2 este în prezent una dintre cel mai des întâlnite probleme de sănătate la nivel mondial, iar numărul persoanelor afectate este în creștere.

Afecțiunea poate duce la numeroase complicații, printre acestea numărându-se afectarea cardiacă și a vaselor de sânge, boli renale, afecțiuni cardiace, leziuni ale nervilor și deces prematur.

Descoperirea hormonului exendina-4 în saliva monstrului Gila a condus la dezvoltarea unei noi substanțe medicamentoase numite exenatidă, care are capacitatea de a îi ajuta pe cei care sunt diagnosticați cu diabet de tip 2.

Medicamentul este o versiune sintetică a hormonului din venin, obținut de oamenii de știință pentru a simula efectele GLP-1, care stimula capacitatea corpului de a elibera propria insulină.

Un parcurs greoi

În ciuda faptului că unii compuși prezenți în venin ar putea avea aplicații practice, timpul scurs între descoperire și aprobarea unui medicament pentru uz uman poate depăși 20 de ani.

''Multă lume investește o mulțime de bani, timp și efort analizând specii veninoase în căutarea a ceva valoros. Dacă se descoperă ceva, va fi nevoie de mulți ani și mulți bani pentru a obține ceva ce este aprobat sub formă de medicament de uz uman'', a susținut Jenner.

Exenatida (comercializată sub denumirea Byetta), versiunea sintetică a exendinei-4, a fost concepută în 1992, însă nu a fost aprobată pentru utilizare decât abia în 2005. A fost primul medicament ce mimează un hormon natural care a fost aprobat pentru tratarea diabetului de tip 2. Acesta este folosit și în prezent.

Înveninare în scop medical

Utilizarea veninului în scop medical nu este o invenție recentă.

''Primul medicament realizat pe baza veninului datează din anii '70, însă utilizarea veninului (în acest scop) este o tradiție milenară'', a explicat Jenner. ''Oamenii din India Antică, de exemplu, erau în permanență expuși veninului șerpilor, iar veninul șerpilor are urmări biologice. Prin urmare, a existat întotdeauna un interes nu numai pentru neutralizarea efectelor acestuia, cât și pentru utilizarea veninului pentru a vindeca'', a adăugat omul de știință.

Cercetătorii își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția către tipurile de venin ca sursă pentru crearea de medicamente inovatoare.

Hi1a, o proteină prezentă în veninul mortal al păianjenului australian cu pânza-pâlnie din Australia s-a dovedit recent că are capacitatea de a proteja creierul de efectele distrugătoare ale accidentelor vasculare cerebrale, una dintre principalele cauze de dizabilitate la persoanele adulte.

Proteina prezentă în veninul acestei specii de păianjen s-a dovedit a avea un rol de protecție față de corpul striat din creier. Deși efectele negative la acest nivel sunt de obicei ireversibile, datorită protecției oferite de Hila s-ar putea preveni distrugerea permanentă a creierului.

Un alt exemplu este cel al melcilor Conus, al căror venin reprezentând un cocteil de toxine ce paralizează prada a stat la baza obținerii unui analgezic utilizat în cazul durerilor cronice.

''Există sute de compuși în venin, care dau sute de efecte adverse, multe dintre acestea neplăcute. Însă este extras unul și se analizează dacă funcționează. Analgezicul este același lucru pe care îl folosește melcul. La pești, acesta are efect paralizant sau contribuie la paralizie. Însă în cazul oamenilor el poate fi utilizat pentru a suprima căile durerii'', a explicat doctor Ronald Jenner.

Expoziția ''Veninul: Ucigaș și medicament'' de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra este deschisă până la 13 mai 2018.

AGERPRES/(AS — autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Citește și:

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' În lumea uneia dintre cele mai distructive forțe ale naturii

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Cinci animale veninoase nebănuite

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' A mușca sau a fi mușcat: O discuție cu un specialist despre diferența dintre venin și otravă

* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Pasiunea insolită a unui muzician care își injectează venin de 30 de ani, pusă în slujba științei

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Mediu

Cele mai citite din Mediu

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe