COD GALBEN: 13-12-2017 ora 12 Intre 12:15 si 14:00 se va semnala ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și ocazional sub 50 m in Județul Caraș-Severin; COD GALBEN: 13-12-2017 ora 12 Intre 12:00 si 14:00 se va semnala Ceață care reduce vizibilitatea local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Brașov, Județul Harghita, Județul Covasna;

CURS BNR

EUR
4.6327Down
USD
3.9431Up
GBP
5.2626Up
CHF
3.9757Up
MDL
0.2277Up
BGN
2.3687Down
Sursa: Banca Naţională a României
Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 21 sep /Agerpres/ - Nămolul nu este numai un factor de poluare, ci poate şi o oportunitate de afaceri, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, care a punctat, totodată, că pe domeniul deşeurilor, România este în situaţia în care se afla şi în urmă cu 27 de ani.

"Nămolul nu este numai un factor de poluare, ci poate să fie şi o oportunitate de afaceri. Vorbim în fiecare zi de deşeuri şi suntem exact în situaţia în care ne aflam şi acum 27 de ani. Suntem în situaţia în care deşeurile municipale şi industriale din România au ajuns să fie procedură de infringement la Comisia Europeană, să fim trimişi la Înalta Curte (de Justiţie, n.r.) pentru că nu am fost în stare, de nişte ani buni, să implementăm procedurile pentru valorificarea acestor deşeuri. Astăzi, ajungem la un alt deşeu care este un pic la limită pe deşeul propriu-zis pe directive europene şi partea care ţine de producerea nămolului în apele uzate. Vorbim de fapt tot despre un factor poluator, dar pentru că, în primul rând, sunt liberal şi iubesc foarte mult tot ce înseamnă dezvoltarea economiei în România, mă gândesc că este o oportunitate ca, în perioada următoare, acest nămol să devină o oportunitate pentru oamenii de afaceri", a menţionat Gavrilescu.

Aceasta a precizat că datele Institutului Naţional de Statistică arată o creştere a cantităţii de nămol produsă de apele uzate de 134 de ori în 2014, faţă de 2010.

"Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, namolul şi-a crescut capacitatea în 2014, faţă de 2010, de 134 de ori. Nămolul este încă o sursă de a ne putea dezvolta în România. (...) la începutul lui octombrie, începutul lunii noiembrie (...) poate facem o dezbatere mult mai amplă, să vedem cam ce costuri sunt necesare pentru următorii cinci ani, zece ani, astfel încât INS să nu ne mai dea o dată la patru ani sau în fiecare an o creştere a cantităţii de nămol produsă de apele uzate", a menţionat Gavrilescu.

Oficialul a adăugat că aprobarea Strategiei Naţionale a Nămolului nu va rezolva problemele existente, iar toţi factorii implicaţi trebuie să dezbată această problemă.

"Va trebui să avem mare grijă de apele uzate. Strategia Naţională pe Nămol nu este finalizată. Dacă nu ne gândim şi nu avem strategia noastră de dezvoltare a României este un lucru foarte rău. Chiar dacă Strategia va fi aprobată, să zicem undeva la 15 octombrie, nu este suficient. Cred că toţi factorii trebuie să fie implicaţi. Fie că sunt cei care gestionează activitatea de apă, că sunt Apele Române, că sunt operatorii locali de apă şi canal, care sunt direct interesaţi să vadă cum se tratează şi unde să-l ducă, să nu îl depoziteze la gropile de gunoi, şi bineînţeles reprezentanţii ANPM-ului (Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, n.r.), ai Gărzii Naţionale de Mediu şi, nu în ultimul rând, ai Ministerului Agriculturii. În zilele viitoare trebuie să ne întâlnim toţi factorii decidenţi într-un grup de lucru pentru rezolvarea problemelor. Toată lumea trebuie să se înţeleagă că nu ne aparţine în exclusivitate această responsabilitate, dar vom pune la dispoziţie expertiza noastră. Autorităţile locale şi operatorii de apă şi canal sunt cei care trebuie să ne vină în sprijinul nostru. Aşa cum banii de la producătorii de ambalaje sunt în buzunarul lor, şi vorbim aici de peste 150 de milioane de euro, asta se poate întâmpla şi în cazul nămolurilor", a subliniat ministrul Mediului.

Conform datelor oficiale, prezentate joi de Asociaţia Română a Compostului, în România există, la ora actuală, staţii de compost pentru o capacitate de 1,5 milioane de tone de deşeu pe an, însă 55% dintre aceste staţii, construite pe bani europeni, nu sunt utilizate.

Consiliul Europei a stabilit o serie de reguli stricte prin care fermierii pot utiliza nămolurile provenite din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti ca îngrăşământ, pentru a preveni afectarea mediului şi a sănătăţii umane prin compromiterea calităţii solului sau a apelor subterane şi de suprafaţă.

În România, aceste activităţi sunt reglementate prin Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.

Potrivit Asociaţiei Române a Compostului, membru al European Compost Network, România este o ţară în care jumătate din populaţie locuieşte în zona rurală. Organizaţia a realizat, în anul 2016, o instalaţie pilot la Mioveni, un proiect implementat în parteneriat cu Primăria oraşului Mioveni şi cu operatorul Staţiei de Epurare a localităţii - societatea comercială Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni.

Ministrul Mediului şi vicepremierul Graţiela Gavrilescu, a participat, joi, la conferinţa cu tema Nămolul de epurare - obligaţie de mediu sau oportunitate!, un eveniment la care reprezentanţi ai companiilor de profil şi ai asociaţiilor profesionale au prezentat studii de caz şi exemple de bună practică.AGERPRES/(AS, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.