Bucureşti, 14 sep /Agerpres/- Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti (APNV) a inaugurat, joi, prima potecă de vizitare, cu o lungime de aproximativ 2,5 km şi având în componenţă şapte zone tematice indicate prin panouri de informare.
Cele şapte zone tematice sunt dedicate: păsărilor de zăvoi, păsărilor de apă, vieţii acvatice, reptilelor şi amfibienilor, mamiferelor, vizuinii de vidră şi peisajului. Accesul pe potecă începe din Splaiul Unirii 168, este liber şi se poate face atât individual cât şi în cadrul grupurilor organizate de membrii asociaţiei. Proiectul este realizat cu sprijinul Fundaţiei Comunitare Bucureşti.
Durata unui tur este de aproximativ 1,30 h. Pentru a se înscrie pentru un tur ghidat, persoanele interesate trebuie să expedieze un e-mail la adresa contact@parcnaturalvacaresti.ro. Potrivit regulamentului, în parc sunt strict interzise: pescuitul, focul, depozitarea deşeurilor, smulgerea sau distrugerea vegetaţiei, accesul cu motoare, eliberarea în zonă a animalelor de apartament.
Helmut Ignat, membru fondator al APNV, a precizat că observatorul de păsări, panourile informative şi indicatoarele montate de către asociaţie nu reprezintă "foarte puţin, ci exact ceea ce trebuie, exact ceea ce se poate întâlni în parcurile naturale din lume". El a menţionat că a vizitat numeroase arii naturale urbane protejate, iar numitorul comun al acestora constă în faptul că ele reprezintă o "oază de linişte". El a mai precizat că parcul, cu o suprafaţă de 184 ha, este unul de dimensiuni medii.
"Nu o să vedem hipopotami, rinoceri, girafe, milioane de păsări zburând, dacă venim la ora 12,00 pentru o oră şi dăm o tură. Oamenii trebuie să vină cu aşteptări corecte, să se bucure de stuf, de sunetul păsărilor, al vântului", a spus el.
Directorul executiv al asociaţiei, Dan Bărbulescu, a precizat că în acest an parcul a fost vizitat de aproximativ 2.000 de persoane, în fiecare zi fiind primite cereri în aceste sens din partea şcolilor şi a altor grupuri de persoane interesate.
"Acest parc oferă servicii clare comunităţii şi oamenilor, pornind de la servicii care se pot cuantifica - filtrarea aerului, a apei, reglarea temperaturii, captarea apelor pluviale şi retrimiterea lor în acvifer - şi până la servicii sociale, culturale, de educaţie, recreere sănătoasă, sport, plimbări printr-un spaţiu deosebit, exotic, în linişte, ascultând sunetul păsărilor şi foşnetul frunzelor", a precizat el.
Vlad Cioflec, biolog şi ranger urban specializat în servicii de ghidaj şi educaţie ecologică, a declarat că şarpele reprezintă punctul "de maximă atracţie" al tururilor prin parc, dar şi o "resursă educaţională extraordinară". El a menţionat că mulţi adulţi au în minte "tot felul de mituri" despre animale, precum faptul că broasca râioasă ar da râie sau cucuveaua ar prevesti moartea.
"Îmi doresc foarte foarte mult ca oamenii să accepte ideea de altfel de recreere, o recreere activă, în mijlocul naturii, în care doar să contemplăm. Am trăit foarte mult cu ideea că trebuie să luăm insecta, să îi punem un bold, să o ducem în insectar; o plantă e frumoasă dacă e presată şi pusă într-o colecţie; o broască e bună în borcan şi iei o notă mare la şcoală. Trebuie să renunţăm la lucrurile astea", a precizat el.
Cioflec şi-a exprimat convingerea că, din cei 2.000 de copii pe care i-a condus prin parc, "cel puţin 1.900 au înţeles mesajul" promovat de către membrii asociaţiei, "că toate creaturile merită respectul şi înţelegerea" oamenilor. El le spune de fiecare dată celor mici că nu există motive să se teamă de şerpii din zona Bucureştiului.
"Pasiunea mea cea mai mare este să lucrez cu copiii şi să îi transform în mici exploratori urbani, să îmi amintesc cumva de vremurile când şi eu eram acel puşti care mergeam desculţ prin cartier, cu cheia de gât şi căuta broaşte şi gâze şi toate cele. O vizită la noi are două componente de bază: vizitarea observatorului şi vizitarea parcului. Dar nicio vizită nu poţi să spui că seamănă cu alta. Într-o zi e mai răcoare, într-o zi e mai cald, odată găseşti şerpi, odată găseşti ţestoase, câteodată vezi vidra, câteodată vezi doar păsări", a spus el.
Pe de altă parte, Cristian Lascu, preşedinte de onoare al asociaţiei, explorator şi speolog, a atras atenţia asupra faptului că în câteva rânduri Poliţia a fost sesizată asupra prezenţei braconierilor.
"Această oază s-a dezvoltat singură în decurs de 25 de ani, dar în tot acest timp ea a făcut-o cu un impact uman foarte important: au fost tăiaţi arbori, s-a făcut foc cu lemnele acestea, s-a pescuit, s-au prins păsările cu laţul. Acum, de când există parcul, aceste fenomene s-au redus foarte mult, dar nu cu totul. Există încă braconieri care vin în parc - noaptea, mai ales - şi prind peştele cu plase şi uneori capturile sunt de zeci de kilograme, ceea ce este foarte rău, pentru că acest peşte trebuie mâncat de vidre, de păsări", a precizat el.
În parc există opt-zece vidre, un animal "foarte discret, jucăuş", dar în acelaşi timp "foarte sensibil", care preferă zonele liniştite, a explicat Bărbulescu.
"Este specie protejată şi în acelaşi timp un indicator al zonei, al ecosistemului. Atunci când specialiştii au văzut urmele de vidră în Parcul Văcăreşti au zis: 'Acolo e treabă serioasă'. (...) Nu au văzut-o, i-au văzut urmele. (...) Am desemnat traseul tematic astfel încât accesul oamenilor să aibă un impact cât mai mic asupra naturii de aici", a spus el.
APNV lucrează în parteneriat cu Primăria Generală a Capitalei, Administraţia Naţională Apele Române şi cu un numar de 12 ONG-uri, institute de cercetare şi de învăţământ. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu)
Cele şapte zone tematice sunt dedicate: păsărilor de zăvoi, păsărilor de apă, vieţii acvatice, reptilelor şi amfibienilor, mamiferelor, vizuinii de vidră şi peisajului. Accesul pe potecă începe din Splaiul Unirii 168, este liber şi se poate face atât individual cât şi în cadrul grupurilor organizate de membrii asociaţiei. Proiectul este realizat cu sprijinul Fundaţiei Comunitare Bucureşti.
Durata unui tur este de aproximativ 1,30 h. Pentru a se înscrie pentru un tur ghidat, persoanele interesate trebuie să expedieze un e-mail la adresa contact@parcnaturalvacaresti.ro. Potrivit regulamentului, în parc sunt strict interzise: pescuitul, focul, depozitarea deşeurilor, smulgerea sau distrugerea vegetaţiei, accesul cu motoare, eliberarea în zonă a animalelor de apartament.
Helmut Ignat, membru fondator al APNV, a precizat că observatorul de păsări, panourile informative şi indicatoarele montate de către asociaţie nu reprezintă "foarte puţin, ci exact ceea ce trebuie, exact ceea ce se poate întâlni în parcurile naturale din lume". El a menţionat că a vizitat numeroase arii naturale urbane protejate, iar numitorul comun al acestora constă în faptul că ele reprezintă o "oază de linişte". El a mai precizat că parcul, cu o suprafaţă de 184 ha, este unul de dimensiuni medii.
"Nu o să vedem hipopotami, rinoceri, girafe, milioane de păsări zburând, dacă venim la ora 12,00 pentru o oră şi dăm o tură. Oamenii trebuie să vină cu aşteptări corecte, să se bucure de stuf, de sunetul păsărilor, al vântului", a spus el.
Directorul executiv al asociaţiei, Dan Bărbulescu, a precizat că în acest an parcul a fost vizitat de aproximativ 2.000 de persoane, în fiecare zi fiind primite cereri în aceste sens din partea şcolilor şi a altor grupuri de persoane interesate.
"Acest parc oferă servicii clare comunităţii şi oamenilor, pornind de la servicii care se pot cuantifica - filtrarea aerului, a apei, reglarea temperaturii, captarea apelor pluviale şi retrimiterea lor în acvifer - şi până la servicii sociale, culturale, de educaţie, recreere sănătoasă, sport, plimbări printr-un spaţiu deosebit, exotic, în linişte, ascultând sunetul păsărilor şi foşnetul frunzelor", a precizat el.
Vlad Cioflec, biolog şi ranger urban specializat în servicii de ghidaj şi educaţie ecologică, a declarat că şarpele reprezintă punctul "de maximă atracţie" al tururilor prin parc, dar şi o "resursă educaţională extraordinară". El a menţionat că mulţi adulţi au în minte "tot felul de mituri" despre animale, precum faptul că broasca râioasă ar da râie sau cucuveaua ar prevesti moartea.
"Îmi doresc foarte foarte mult ca oamenii să accepte ideea de altfel de recreere, o recreere activă, în mijlocul naturii, în care doar să contemplăm. Am trăit foarte mult cu ideea că trebuie să luăm insecta, să îi punem un bold, să o ducem în insectar; o plantă e frumoasă dacă e presată şi pusă într-o colecţie; o broască e bună în borcan şi iei o notă mare la şcoală. Trebuie să renunţăm la lucrurile astea", a precizat el.
Cioflec şi-a exprimat convingerea că, din cei 2.000 de copii pe care i-a condus prin parc, "cel puţin 1.900 au înţeles mesajul" promovat de către membrii asociaţiei, "că toate creaturile merită respectul şi înţelegerea" oamenilor. El le spune de fiecare dată celor mici că nu există motive să se teamă de şerpii din zona Bucureştiului.
"Pasiunea mea cea mai mare este să lucrez cu copiii şi să îi transform în mici exploratori urbani, să îmi amintesc cumva de vremurile când şi eu eram acel puşti care mergeam desculţ prin cartier, cu cheia de gât şi căuta broaşte şi gâze şi toate cele. O vizită la noi are două componente de bază: vizitarea observatorului şi vizitarea parcului. Dar nicio vizită nu poţi să spui că seamănă cu alta. Într-o zi e mai răcoare, într-o zi e mai cald, odată găseşti şerpi, odată găseşti ţestoase, câteodată vezi vidra, câteodată vezi doar păsări", a spus el.
Pe de altă parte, Cristian Lascu, preşedinte de onoare al asociaţiei, explorator şi speolog, a atras atenţia asupra faptului că în câteva rânduri Poliţia a fost sesizată asupra prezenţei braconierilor.
"Această oază s-a dezvoltat singură în decurs de 25 de ani, dar în tot acest timp ea a făcut-o cu un impact uman foarte important: au fost tăiaţi arbori, s-a făcut foc cu lemnele acestea, s-a pescuit, s-au prins păsările cu laţul. Acum, de când există parcul, aceste fenomene s-au redus foarte mult, dar nu cu totul. Există încă braconieri care vin în parc - noaptea, mai ales - şi prind peştele cu plase şi uneori capturile sunt de zeci de kilograme, ceea ce este foarte rău, pentru că acest peşte trebuie mâncat de vidre, de păsări", a precizat el.
În parc există opt-zece vidre, un animal "foarte discret, jucăuş", dar în acelaşi timp "foarte sensibil", care preferă zonele liniştite, a explicat Bărbulescu.
"Este specie protejată şi în acelaşi timp un indicator al zonei, al ecosistemului. Atunci când specialiştii au văzut urmele de vidră în Parcul Văcăreşti au zis: 'Acolo e treabă serioasă'. (...) Nu au văzut-o, i-au văzut urmele. (...) Am desemnat traseul tematic astfel încât accesul oamenilor să aibă un impact cât mai mic asupra naturii de aici", a spus el.
APNV lucrează în parteneriat cu Primăria Generală a Capitalei, Administraţia Naţională Apele Române şi cu un numar de 12 ONG-uri, institute de cercetare şi de învăţământ. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.