Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Washington, 9 aug /Agerpres/ - Un grup internaţional de oameni de ştiinţă a descoperit în Kenia craniul fosilizat al unei primate de acum 13 milioane de ani, ceea ce ar putea arunca o lumină asupra asupra felului în care arăta strămoşul comun al oamenilor şi al maimuţelor moderne, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature, transmit EFE şi Reuters.

Cercetarea, condusă de Turkana Basin Institute de la Universitatea Stony Brook şi De Anza College, ambele din Statele Unite, se concentrează pe acest craniu fosilizat ''remarcabil de complet'', care este al unui pui de maimuţă, spun experţii într-un comunicat.

Dintre primatele actuale, amintesc ei, oamenii sunt mai aproape din punct de vedere evolutiv de maimuţe precum cimpanzeii, gorilele, urangutanii şi gibonii.

În acest sens, strămoşul nostru comun cu al cimpanzeilor a trăit în Africa acum şase-şapte milioane de ani şi, datorită fosilelor disponibile, experţii au fost în măsură să explice modul în care oamenii au evoluat de atunci.

Cu toate acestea, precizează ei, se cunosc foarte puţine lucruri despre caracteristicile strămoşului comun al maimuţelor şi oamenilor actuali înainte de această dată, din cauza lipsei de fosile în stare bună.

Prin urmare, până în prezent oamenii de ştiinţă nu au putut să stabilească dacă acel strămoş comun provine din Africa, atât timp cât nu ştiu cum putea arăta.

Noul craniu fosilizat, numit ''Alesi'' după ce a fost descoperit în 2014 în Napudet, la vest de Lacul Turkana (nordul Kenyei), poate răspunde la această veche întrebare despre originea genealogiei care a condus la oamenii şi maimuţele moderne, indicând că strămoşul comun a evoluat în Africa, nu în Eurasia, spun oamenii de ştiinţă.

Multe fosile ilustrează evoluţia care s-a derulat de la genealogia mai restrânsă ce a dus la separarea oamenilor de cimpanzei, verii noştri evoluţionişti cei mai apropiaţi, acum 6 până la 7 milioane de ani în urmă. Specia noastră, Homo sapiens, a apărut cu aproximativ 300.000 de ani în urmă în Africa.

Analiza imaginilor tridimensionale de ''înaltă calitate'', obţinute prin raze X, a arătat că acest pui de maimuţă avea aproximativ 16 luni când a murit şi a aparţinut unei noi specii de ''Nyanzapithecus'', ''Nyanzapithecus Alesi''. Numele Alesi derivă din ''ales'' care înseamnă ''strămoş'' în limba locală turkana.

''Până acum, toate speciile de ''Nyanzapithecus'' erau identificate după dinţii lor, dar era neclar dacă erau maimuţe'', a declarat în comunicat John Fleagle, de la Universitatea Stony Brook.

Fosile mai vechi de 10 milioane de ani, care ar putea clarifica evoluţia strămoşilor comuni ai oamenilor şi maimuţelor moderne sunt rare, adesea doar dinţi incompleţi şi oase maxilare. De aceea, această fosilă descoperită la vest de Lacul Turkana din nordul Kenyei, cea mai completă descoperită vreodată, este considerată o revelaţie.

Craniul ''Alesi'', de mărimea unei lămai, prezintă ''tuburi auditive osoase'', o ''caracteristică majoră'' pentru a face o legătură cu maimuţele actuale, în timp ce ''botul mic'' seamănă cu cel al unui pui de gibon, o maimuţă mică descoperită în Asia, dezvăluie Ellen Miller de la Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord (SUA).

''Impresia iniţială este că este vorba de un gibon dispărut. Cu toate acestea, analizele noastre arată că această înfăţişare nu este exclusivă gibonilor, după cum s-a constatat la alte rude dispărute ale acestora, observă Chris Gilbert, de la Hunter College din New York.

Această nouă specie, notează experţii, nu se comporta ca un gibon, după cum reiese din studiul mecanismului responsabil de echilibru găsit în urechea internă.

''Gibonii sunt cunoscuţi pentru mişcările lor rapide şi acrobatice în copaci, în timp ce urechea internă a lui ''Alesi'' confirmă că această specie se deplasa într-un mod mai prudent'', spune Fred Spoor, de la University College din Londra şi de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania. Alesi avea şi braţele mai scurte decât ale gibonilor.

Descoperirea acestei fosile arată că ''Nyanzapithecus alesi'' a făcut parte dintr-un ''grup de primate care au existat în Africa timp de aproximativ zece milioane de ani'', subliniază autorul principal al studiului, Isaia Nengo.

''Acest grup - a amintit el - a fost aproape de originea maimuţelor şi oamenilor de azi şi această origine era africană''.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.