Bucureşti, 7 iun /Agerpres/ - Actualul ministru al Mediului, Graţiela Gravilescu, şi foşti miniştrii din acelaşi domeniu au semnat miercuri, la Palatul Bragadiru, "Declaraţia privind protecţia mediului în România".

Documentul, o premieră în România, cuprinde 21 de puncte esenţiale care vin să susţină dezvoltarea sustenabilă a ţării şi protecţia mediului înconjurător.

"Suntem într-un an important şi avem multe decizii pe care trebuie să ni le asumăm în perioada următoare. Mediul înseamnă pentru noi toţi sănătate, un aer curat şi o dezvoltare economică puternică. Sunt lucruri bune care s-au făcut până acum în România, iar în 2014 când am preluat primul mandat de ministru al Mediului am făcut un pact cu mine: înainte de toate sunt cetăţean al acestei ţări şi îmi doresc un mediu curat pentru copiii, bunicii şi nepoţii acestei ţări. Am predat mandatul cu 19 proceduri de infringement casate şi am lăsat 10 de rezolvat pe care le-am găsit şi astăzi. Dintre acestea, două sunt deja la Curtea Europeană de Justiţie. Avem o problemă cu bătălia deşeurilor. Vă rog pe toţi cei de faţă ca, în perioada următoare, să încercăm să ne implicăm pentru a explica fiecărui cetăţean ce înseamnă colectarea selectivă, reciclarea. Trebuie să avem bătălia noastră cu noi înşine. România se poate lăuda cu un procent foarte mare de arii naturale protejate, aproximativ 25%. Trebuie, însă, să vedem cum dezvoltăm aceste zone superbe pentru a fi admirate şi de către turişti. De aproape două luni de când am preluat mandatul de ministru al Mediului, Agenţia Naţională pentru Arii Protejate a început să funcţioneze. Ar trebui să lucrăm şi la absorbţia fondurilor europene. Nu trebuie să fim ultimii în acest domeniu şi ar trebui să fie ambiţia noastră să folosim banii europeni", a declarat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

Printre angajamentele asumate de către semnatari se află: protejarea patrimoniului forestier naţional, îmbunătăţirea calităţii aerului, conservarea naturii şi a biodiversităţii, protejarea resurselor de apă şi utilizarea acestora ca resurse regenerabile, precum şi derularea de campanii de educare care să vizeze protecţia mediului înconjurător.

De asemenea, prin "Declaraţia privind protecţia mediului în România" se urmăreşte implementarea noului Pachet de Economie Circulară emis de Comisia Europeană, dar şi elaborarea de politici şi programe durabile care să sprijine transformarea economică a României.

În acest context, semnatarii documentului invită persoanele interesate, entităţi economice sau nonguvernamentale să contribuie la elaborarea şi implementarea strategiilor de protecţie a mediului înconjurător, la asigurarea respectării stricte a normelor de mediu, la asumarea obligaţiilor şi la asigurarea în termen a finanţărilor necesare.

"Declaraţia privind protecţia mediului în România" a fost parafată de către actualul ministru al Mediului, Graţiela Gravilescu, actualul ministru al Apelor şi Pădurilor, Adriana Petcu, alături de alţi 13 foşti miniştrii ai mediului printre care: Sulfina Barbu, Attila Korodi, Nicolae Nemirschi, Lazlo Borbely, Lucia Varga, Petru Lifigiu şi Cristiana Paşca Palmer.

În data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Potrivit forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului european. AGERPRES/ (A/AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)