Bucureşti, 17 mai /Agerpres/ - Organizaţiile de mediu atrag atenţia, miercuri, într-un comunicat de presă, asupra modului în care are loc, în prezent, amenajarea hidroenergetică a Defileului Jiului, prin care se urmăreşte 'captarea Jiului în anumite zone şi direcţionarea lui prin nişte conducte uriaşe, care ar reduce semnificativ debitul râului pe porţiunea respectivă'.
'Parcul Naţional Defileul Jiului este una dintre cele mai sălbatice şi spectaculoase zone naturale protejate din România. Peisaje de o frumuseţe nemaiîntâlnită, sute de specii de plante şi de animale, unele protejate prin lege, condiţii unice în ţară pentru practicarea raftingului şi a pescuitului sportiv, posibilităţi de cercetare ştiinţifică a ecosistemului acvatic - toate acestea ar putea dispărea dacă râul care a creat acest defileu va fi deviat conform unui proiect hidroenergetic care este în desfăşurare în acest moment. Amenajarea hidroenergetică a Defileului Jiului este un proiect demarat în 2003 de Hidroelectrica. Lucrările, ilegale conform actualelor standarde de mediu, au fost oprite câţiva ani, însă au reînceput anul trecut. Proiectul prevede captarea Jiului în anumite zone şi direcţionarea lui prin nişte conducte uriaşe, lucru care ar reduce semnificativ debitul râului pe porţiunea respectivă (...), afectând iremediabil flora şi fauna din zonă', se arată în comunicatul citat.
Conform activiştilor de mediu, 'această situaţie a fost slab promovată în ultimii ani', iar 'unul dintre articolele mai complete pe aceasta temă a fost scris de Călin Dejeu (Asociaţia Efectul Fluture), biolog şi economist, implicat de ani de zile în protejarea patrimoniului nostru natural'.
De altfel, specialistul biolog a fost cel care a iniţiat o petiţie care are, până în prezent, peste 22.000 de semnături, iar cei care doresc să se alăture demersului sunt invitaţi să semneze documentul urmând link-ul https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/opriti-distrugerea-defileului-jiului.
'În prezent, au loc şi alte iniţiative care vizează oprirea distrugerii Parcului Naţional Defileul Jiului. Mai multe organizaţii internaţionale de mediu, printre care WWF, Greenpeace, Bankwatch, Coaliţia Natura 2000 ş.a., au avut diverse comunicări publice prin care subliniază efectele extrem de dăunătoare pe care proiectul le implică.
De asemenea, câteva asociaţii au intentat un proces care vizează suspendarea executării actului administrativ autorizat anul trecut. Procesul este intentat contra Consiliului Judeţean Hunedoara, Consiliului Judeţean Gorj şi Hidroelectrica, iar numărul dosarului este 30624/3/2016. Pronunţarea a fost amânată de câteva ori, iar următoarea înfăţişare are loc vineri, 19 mai 2017, la Tribunalul Bucureşti', arată sursa citată.
În plus, Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului va organiza în data de 31 mai 2017, la Centrul de Vizitare din localitatea Bumbeşti Jiu (judeţul Gorj), o consultare publică cu privire la acest proiect.
'De-a lungul anilor Valea Jiului a fost furată din toate părţile şi pe toate planurile. Este momentul să lăsăm pesimismul şi pasivismul în Valea Jiului şi să luptăm împreună pentru ceea ce este al nostru şi reprezintă atuul principal al zonei: povestea spectaculară creată de natură. Este momentul să acţionăm şi să nu devenim complici la moartea uneia dintre cele mai frumoase creaţii naturale', susţine Adina Vinţan, iniţiatoarea proiectului Valea Jiului Society.
Pe de altă parte, potrivit organizaţiei WWF, în ceea ce priveşte procedura de autorizare a amenajării hidroenergetice - Defileul Jiului, aceasta ignoră Directiva Cadru privind Apa, Directivele Habitate şi Păsări, respectiv Directiva EIA, ducând la deterioarea peisajului, cu mai multe clase de calitate a elementelor hidromorfologice şi pierderea unor habitate şi specii de interes comunitar. Suprafaţa Parcului se suprapune cu cea a sitului desemnat la nivel european pentru protecţia speciilor şi habitatelor (ROSCI0063).
Proiectul, localizat în Parcul Naţional Defileul Jiului presupune captarea Jiului atât la Livezeni, cât şi în zona Văii Dumitra (şi la intrarea în Defileu, şi la mijlocul Defileului), precum şi captarea afluenţilor Dumitra şi Bratcu.
'Proiectul în cauză a obţinut acte de reglementare cu privire la protecţia mediului anterior transpunerii Directivelor sus-menţionate în legislaţia românească. Ulterior, lucrările au fost sistate pentru o perioadă de câţiva ani, între timp intrând în vigoare o serie de acte normative care transpun în România legislaţia europeană şi intervenind o serie de elemente noi. Exemple de elemente noi care nu au fost luate în considerare la momentul avizării proiectului sunt: declararea Sitului Natura 2000, impactul cumulat cu alte proiecte noi, schimbările climatice, etc. - toate acestea impuneau reluarea procedurii de avizare. În cazul de faţă, Hidroelectrica SA a omis notificarea autorităţii competente pentru protecţia mediului (ANPM) cu privire la modificările intervenite. Aplicabilitatea OUG 195/2005 acestui caz este confirmată şi de către Ministerul Mediului şi Pădurilor prin adresa nr. 162115/04.03.2010 ca răspuns la sesizarea nr. 42/12.01.2010, transmisă de Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului', explică reprezentanţii WWF.
Organizaţiile de mediu susţin la unison faptul că proiectele prevăzute în bazinul Jiului presupun intervenţii structurale majore, derivaţii semnificative de apă, de mai mult de două ori debitul mediu multianual, cu consecinţe semnificative asupra hidromorfologiei, asupra habitatelor de hrănire şi reproducere şi, nu în ultimul rând asupra continuităţii longitudinale a râurilor.
'În concluzie, din analiza documentaţiei existente rezultă că starea corpurilor de apă va fi deteriorată şi obiectivele mediu conform Directive Cadru privind Apa vor fi imposibil de atins. Aceeaşi concluzie este valabilă şi cu privire la starea de conservare a anumitor habitate şi specii protejate prin legislaţia naţională şi comunitară/Directiva Habitatate şi Directiva Păsări. În consecinţă, WWF consideră eronată decizia ANPM de a nu relua procedura de evaluare adecvată si de evaluare a impactului asupra mediului. În opinia noastră este imperios necesară sistarea lucrărilor şi reluarea procedurii de avizare cu parcurgerea etapelor de evaluare adecvată şi evaluarea impactului asupra mediului incluzând impactul asupra stării ecologice a corpurilor de apa potenţial afectate de acest proiect', atenţionează WWF.
Parcul Naţional Defileul Jiului (PNDJ), constituit de-a lungul văii formate de râul Jiu, între Masivele Parâng şi Vâlcan, ocupă o suprafaţă de peste 11.100 hectare, împărţită între judeţele Gorj şi Hunedoara, zona fiind acoperită aproape în totalitate de păduri de fag şi de gorun (85%). De altfel, o parte dintre aceste păduri sunt considerate virgine şi cvasi-virgine.
Parcul cuprinde numeroase grote, forme carstice, puţuri naturale şi avenuri, reprezentând, totodată, locul ideal pentru numeroase specii de animale, peste 400, dintre care unele pe cale de dispariţie şi protejate de legi naţionale şi internaţionale, dar şi peste 700 de specii de plante deosebite. Cercetările ştiinţifice în zonă, începute în anul 2004, au stabilit un prim inventar al speciilor de floră şi faună, dar şi al celor mai importante habitate ce se pot întâlni în Parcul Naţional Defileul Jiului. Acest inventar cuprinde un număr total de 1.142 de specii, dintre care 441 specii de faună - 168 protejate - şi 701 specii de floră, din care 35 protejate, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.
Dintre speciile de faună protejate, cele mai cunoscute sunt: ursul brun, lupul, râsul, vidra, în timp ce erbivorele sunt reprezentate de căprior, cerb şi capră neagră, declarată monument al naturii. În pădurile Parcului trăiesc diferite specii de chiroptere, printre care se numără speciile vulnerabile: liliacul mare cu nas potcoavă, liliacul cârn, liliacul cu aripi lungi, dar şi unele specii periclitate, precum liliacul mic cu urechi de şoarece sau liliacul mare cu bot ascuţit.
Habitatele reprezentative ale zonei sunt pădurile de fag, de gorun, pădurile aluviale de anin (arin) negru de pe cele două maluri ale Jiului şi în vecinătatea DN 66 Bumbeşti Jiu - Petroşani, dar şi pajiştile montane cu ţăpoşică (Nardus stricta).AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)
'Parcul Naţional Defileul Jiului este una dintre cele mai sălbatice şi spectaculoase zone naturale protejate din România. Peisaje de o frumuseţe nemaiîntâlnită, sute de specii de plante şi de animale, unele protejate prin lege, condiţii unice în ţară pentru practicarea raftingului şi a pescuitului sportiv, posibilităţi de cercetare ştiinţifică a ecosistemului acvatic - toate acestea ar putea dispărea dacă râul care a creat acest defileu va fi deviat conform unui proiect hidroenergetic care este în desfăşurare în acest moment. Amenajarea hidroenergetică a Defileului Jiului este un proiect demarat în 2003 de Hidroelectrica. Lucrările, ilegale conform actualelor standarde de mediu, au fost oprite câţiva ani, însă au reînceput anul trecut. Proiectul prevede captarea Jiului în anumite zone şi direcţionarea lui prin nişte conducte uriaşe, lucru care ar reduce semnificativ debitul râului pe porţiunea respectivă (...), afectând iremediabil flora şi fauna din zonă', se arată în comunicatul citat.
Conform activiştilor de mediu, 'această situaţie a fost slab promovată în ultimii ani', iar 'unul dintre articolele mai complete pe aceasta temă a fost scris de Călin Dejeu (Asociaţia Efectul Fluture), biolog şi economist, implicat de ani de zile în protejarea patrimoniului nostru natural'.
De altfel, specialistul biolog a fost cel care a iniţiat o petiţie care are, până în prezent, peste 22.000 de semnături, iar cei care doresc să se alăture demersului sunt invitaţi să semneze documentul urmând link-ul https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/opriti-distrugerea-defileului-jiului.
'În prezent, au loc şi alte iniţiative care vizează oprirea distrugerii Parcului Naţional Defileul Jiului. Mai multe organizaţii internaţionale de mediu, printre care WWF, Greenpeace, Bankwatch, Coaliţia Natura 2000 ş.a., au avut diverse comunicări publice prin care subliniază efectele extrem de dăunătoare pe care proiectul le implică.
De asemenea, câteva asociaţii au intentat un proces care vizează suspendarea executării actului administrativ autorizat anul trecut. Procesul este intentat contra Consiliului Judeţean Hunedoara, Consiliului Judeţean Gorj şi Hidroelectrica, iar numărul dosarului este 30624/3/2016. Pronunţarea a fost amânată de câteva ori, iar următoarea înfăţişare are loc vineri, 19 mai 2017, la Tribunalul Bucureşti', arată sursa citată.
În plus, Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului va organiza în data de 31 mai 2017, la Centrul de Vizitare din localitatea Bumbeşti Jiu (judeţul Gorj), o consultare publică cu privire la acest proiect.
'De-a lungul anilor Valea Jiului a fost furată din toate părţile şi pe toate planurile. Este momentul să lăsăm pesimismul şi pasivismul în Valea Jiului şi să luptăm împreună pentru ceea ce este al nostru şi reprezintă atuul principal al zonei: povestea spectaculară creată de natură. Este momentul să acţionăm şi să nu devenim complici la moartea uneia dintre cele mai frumoase creaţii naturale', susţine Adina Vinţan, iniţiatoarea proiectului Valea Jiului Society.
Pe de altă parte, potrivit organizaţiei WWF, în ceea ce priveşte procedura de autorizare a amenajării hidroenergetice - Defileul Jiului, aceasta ignoră Directiva Cadru privind Apa, Directivele Habitate şi Păsări, respectiv Directiva EIA, ducând la deterioarea peisajului, cu mai multe clase de calitate a elementelor hidromorfologice şi pierderea unor habitate şi specii de interes comunitar. Suprafaţa Parcului se suprapune cu cea a sitului desemnat la nivel european pentru protecţia speciilor şi habitatelor (ROSCI0063).
Proiectul, localizat în Parcul Naţional Defileul Jiului presupune captarea Jiului atât la Livezeni, cât şi în zona Văii Dumitra (şi la intrarea în Defileu, şi la mijlocul Defileului), precum şi captarea afluenţilor Dumitra şi Bratcu.
'Proiectul în cauză a obţinut acte de reglementare cu privire la protecţia mediului anterior transpunerii Directivelor sus-menţionate în legislaţia românească. Ulterior, lucrările au fost sistate pentru o perioadă de câţiva ani, între timp intrând în vigoare o serie de acte normative care transpun în România legislaţia europeană şi intervenind o serie de elemente noi. Exemple de elemente noi care nu au fost luate în considerare la momentul avizării proiectului sunt: declararea Sitului Natura 2000, impactul cumulat cu alte proiecte noi, schimbările climatice, etc. - toate acestea impuneau reluarea procedurii de avizare. În cazul de faţă, Hidroelectrica SA a omis notificarea autorităţii competente pentru protecţia mediului (ANPM) cu privire la modificările intervenite. Aplicabilitatea OUG 195/2005 acestui caz este confirmată şi de către Ministerul Mediului şi Pădurilor prin adresa nr. 162115/04.03.2010 ca răspuns la sesizarea nr. 42/12.01.2010, transmisă de Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului', explică reprezentanţii WWF.
Organizaţiile de mediu susţin la unison faptul că proiectele prevăzute în bazinul Jiului presupun intervenţii structurale majore, derivaţii semnificative de apă, de mai mult de două ori debitul mediu multianual, cu consecinţe semnificative asupra hidromorfologiei, asupra habitatelor de hrănire şi reproducere şi, nu în ultimul rând asupra continuităţii longitudinale a râurilor.
'În concluzie, din analiza documentaţiei existente rezultă că starea corpurilor de apă va fi deteriorată şi obiectivele mediu conform Directive Cadru privind Apa vor fi imposibil de atins. Aceeaşi concluzie este valabilă şi cu privire la starea de conservare a anumitor habitate şi specii protejate prin legislaţia naţională şi comunitară/Directiva Habitatate şi Directiva Păsări. În consecinţă, WWF consideră eronată decizia ANPM de a nu relua procedura de evaluare adecvată si de evaluare a impactului asupra mediului. În opinia noastră este imperios necesară sistarea lucrărilor şi reluarea procedurii de avizare cu parcurgerea etapelor de evaluare adecvată şi evaluarea impactului asupra mediului incluzând impactul asupra stării ecologice a corpurilor de apa potenţial afectate de acest proiect', atenţionează WWF.
Parcul Naţional Defileul Jiului (PNDJ), constituit de-a lungul văii formate de râul Jiu, între Masivele Parâng şi Vâlcan, ocupă o suprafaţă de peste 11.100 hectare, împărţită între judeţele Gorj şi Hunedoara, zona fiind acoperită aproape în totalitate de păduri de fag şi de gorun (85%). De altfel, o parte dintre aceste păduri sunt considerate virgine şi cvasi-virgine.
Parcul cuprinde numeroase grote, forme carstice, puţuri naturale şi avenuri, reprezentând, totodată, locul ideal pentru numeroase specii de animale, peste 400, dintre care unele pe cale de dispariţie şi protejate de legi naţionale şi internaţionale, dar şi peste 700 de specii de plante deosebite. Cercetările ştiinţifice în zonă, începute în anul 2004, au stabilit un prim inventar al speciilor de floră şi faună, dar şi al celor mai importante habitate ce se pot întâlni în Parcul Naţional Defileul Jiului. Acest inventar cuprinde un număr total de 1.142 de specii, dintre care 441 specii de faună - 168 protejate - şi 701 specii de floră, din care 35 protejate, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.
Dintre speciile de faună protejate, cele mai cunoscute sunt: ursul brun, lupul, râsul, vidra, în timp ce erbivorele sunt reprezentate de căprior, cerb şi capră neagră, declarată monument al naturii. În pădurile Parcului trăiesc diferite specii de chiroptere, printre care se numără speciile vulnerabile: liliacul mare cu nas potcoavă, liliacul cârn, liliacul cu aripi lungi, dar şi unele specii periclitate, precum liliacul mic cu urechi de şoarece sau liliacul mare cu bot ascuţit.
Habitatele reprezentative ale zonei sunt pădurile de fag, de gorun, pădurile aluviale de anin (arin) negru de pe cele două maluri ale Jiului şi în vecinătatea DN 66 Bumbeşti Jiu - Petroşani, dar şi pajiştile montane cu ţăpoşică (Nardus stricta).AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.