COD PORTOCALIU: 08-06-2025 ora 10 Intre 8 iunie, intervalul orar 12-21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate, disconfort termic accentuat, caniculă COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 8 iunie, ora 14 – 9 iunie, ora 03 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate COD PORTOCALIU: 08-06-2025 ora 17 Intre 17:41 si 18:20 se va semnala Grindină de medii dimensiuni, averse torențiale care vor acumula 25...35 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului cu viteze de 50...70 km/h, vijelie. in Județul Bistriţa-Năsăud;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Alba Iulia, 5 apr /Agerpres/ - Compania Cupru Min, de care aparţine iazul de decantare Valea Şesei, unde luni s-a înregistrat o avarie tehnică soldată cu poluarea cu steril a râului Arieş, a găsit o soluţie provizorie pentru stoparea debuşării, fără a fi rezolvată cauza acesteia, motiv pentru care solicită Ministerului Economiei să trimită echipe de specialişti în zonă.

Împreună cu aceşti specialişti ar trebuie identificată o decizie pe termen lung privind gestionarea problemei.

'Este o problemă pe care noi, Cupru Min, nu o mai putem gestiona singuri. (...). Aşteptăm specialiştii să vină în zonă să ne consultăm împreună şi să găsim o soluţie să vedem ce să facem. (...). Am apelat la minister să ne sprijine, să trimită echipe de specialişti în zonă ca să putem lua o decizie pe termen lung privind gestionarea problemei', a declarat miercuri, în cadrul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Alba, Mircea Goia, şef de carieră la Cupru Min.

El a menţionat că, pentru stoparea poluării, a fost aplicată o soluţie de moment, dar cauza nu este eliminată atâta timp cât prin galerie circulă apă.

Goia a explicat că iazul Valea Şesei a intrat în funcţiune în 1985, iar în 1988, o sondă inversă conectată la canalul de evacuare a cedat şi a început să curgă steril prin ea. La vremea respectivă, potrivit lui Mircea Goia, pentru blocarea acesteia s-a intervenit inclusiv cu cetină de brad, fân şi lemne. Tot atunci s-a luat decizia să se blocheze partea de aval, sub baraj, la capătul galeriei, unde s-a montat o tablă metalică, după care s-au pus pământ şi piatră şi s-au oprit astfel scurgerile.

'În 1993, a apărut un izbuc, apă limpede care ieşea din pământ. Toate analizele făcute pe apa respectivă nu au indicat că ar fi apă din baraj. Între timp, acolo a crescut vegetaţie, nu au mai fost probleme. Anul trecut, din iunie, au început să apară primele semne de steril acolo. A fost o izbucnire minoră, pe în jur de un metru diametru, în zona izbucului. S-au luat probe, s-a constatat că este apă din iazul de decantare, s-a anunţat proiectantul. (...). Până la ora actuală, nu avem o soluţie definitivă privind modul cum să acţionăm şi ce să facem acolo. Galeria respectivă se pare că este sub presiune. S-au făcut nişte lucrări de desecare a zonei, de identificare a galeriei de la locul izbucului până la baraj, s-a identificat prin săpături şi s-a depistat unde este galeria, s-a dat o gaură cu burghiul în acoperişul galeriei să vedem dacă are într-adevăr comunicare cu izbucul. Şi are, acolo a răbufnit apa undeva la 60-70 de centimetri', a explicat reprezentantul Cupru Min.

El a precizat că zona a fost monitorizată, urmând ca în această primăvară, după dezgheţ, să vină proiectantul pentru a se identifica o soluţie. 'Între timp s-a întâmplat incidentul, a răbufnit foarte mult, a ieşit o cantitate mare de steril', a spus Goia.

Acesta a susţinut că societatea a făcut luni 'un pat de piatră' peste izbucul respectiv, iar după trei ore s-a oprit scurgerea totală. 'Am continuat cu piatra inclusiv astăzi. Suplimentar, în aval s-au mai făcut două baraje de reţinere, în cazul în care apa care mai spală respectivele depuneri şi ieşiri de steril să fie filtrată, să nu ajungă în Valea Şesei', a spus şeful de carieră.

Un alt aspect menţionat de Goia este că începând din noaptea de marţi spre miercuri a apărut din nou apă limpede, ceea ce înseamnă că acel izbuc a revenit. 'Noi continuăm şi azi cu depunerea de piatră peste 'patul' respectiv. L-am făcut dintr-un mal în altul, cu o lăţime de vreo 30 de metri, pe o lungime de 50 de metri. Continuăm să depunem material', a susţinut reprezentantul Cupru Min.

El a conchis că soluţia cu 'barajele' din aval reprezintă o soluţie de moment, iar cauza nu e eliminată atâta timp cât prin galerie circulă apă.

Prezent la şedinţă, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba, Traian Matiş, a asigurat că nu a fost afectată stabilitatea barajului de la iazul de decantare Valea Şesei. Totodată, Matiş a spus că nu s-a înregistrat mortalitate piscicolă pe Arieş, explicând că la un pH mai mare de 8,5 metalele nu se regăsesc în formă dizolvată, formă care e cea mai periculoasă pentru viaţă în cursurile de apă. 'Într-un fel, depăşirea pH-ului pe râul Arieş, de 8,5, a ajutat la neproducerea unei mortalităţi piscicole. (...). Este foarte important că nu s-a făcut poluare chimică, caz în care era mortalitate piscicolă', a explicat Traian Matiş. El a precizat că unda de poluare era miercuri între Turda şi Cîmpia Turzii, pe raza judeţului Cluj.

Prefectul Dănuţ Emil Hălălai le-a cerut specialiştilor de la Apele Române şi Garda de Mediu să monitorizeze în continuare situaţia.

'Această faptă nu trebuie să scape nesancţionată', a spus prefectul de Alba, care s-a declarat nemulţumit şi de faptul că la şedinţa de la Alba Iulia nu a participat şi directorul general al Cupru Min.

Şi şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Alba, colonel Dorel Oprişa, şi-a exprimat nemulţumirea că ISU nu a fost anunţat de către Cupru Min cu privire la producerea avariei şi a poluării. Şi acesta a solicitat urgentarea sosirii specialiştilor, ca să se găsească soluţiile tehnice adecvate.

O poluare accidentală s-a produs luni pe Arieş, după ce o sondă a cedat, iar în râu a ajuns o cantitate de 6.000 metri cubi de apă cu steril din iazul de decantare Valea Şesii, principalul iaz în funcţiune al Cupru Min. Iazul, cel mai mare de acest fel din ţară, se întinde pe 130 de hectare şi cuprinde zeci de milioane de tone de steril supuse unui fenomen de leşiere. Fiind un iaz de vale, pe lângă apele bazice din tulbureala sterilă de la uzina de preparare, primeşte şi apele din bazinul hidrografic al Văii Şesei, în care se varsă apele poluate ce se scurg de pe haldele de steril. AGERPRES / (A, AS - Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.