COD GALBEN: 03-06-2025 ora 10 Intre 3 iunie, ora 12 – 3 iunie, ora 23Fenomene vizate se va semnala 3 iunie, ora 12 – 3 iunie, ora 23Fenomene vizate COD GALBEN: 03-06-2025 ora 10 Intre 4 iunieFenomene vizate se va semnala 4 iunieFenomene vizate
Jakarta, 3 apr /Agerpres/ - Macacul negru cu creastă - o specie ameninţată, devenită cunoscută după două senzaţionale selfie-uri care au făcut turul internetului - este vânat pentru carnea sa într-o insulă din Indonezia, scrie luni mashable.france24.com.
Cu denumirea ştiinţifică Macaca nigra, această specie de maimuţe pe cale de dispariţie este vânată pe insula Sulawesi, iar carnea este vândută în pieţe şi foarte apreciată.
Informaţia este mai puţin amuzantă decât celebra serie de fotografii cu care un exemplar reprezentativ ne-a încântat acum câţiva ani, scrie sursa citată.
Fotografiile au fost realizate în 2011 în Sulawesi. Fotograful britanic David Slater, specializat în fotografierea faunei sălbatice, realiza un reportaj foto, când, după ce a lipsit câteva minute pentru a-şi instala trepiedul, a găsit la întoarcere maimuţa fotografiindu-se.
Fotografiile au făcut turul internetului şi sunt foarte apreciate de internauţi.
Ele au adus însă şi partea lor de probleme: în acelaşi an David Slater a depus plângere contra Wikipedia, care a clasat fotografiile ca fiind fără drepturi de autor (deoarece au fost făcute de o maimuţă). Atunci s-a interpus Peta (People for the Ethical Treatment of Animals), asociaţie ce luptă pentru drepturile animalelor, care a depus o plângere insolită, în numele maimuţei, împotriva fotografului, susţinând că animalul este proprietarul imaginilor şi cerând să fie cedate acestuia drepturile de autor. În final, justiţia a apreciat că macacul nu poate fi titularul drepturilor de autor, în condiţiile în care legea privind drepturile de autor nu se extinde la animale.
Însă după ce a făcut întreaga planetă să zâmbească, macacul negru cu creastă este subiectul unei ştiri mai puţin vesele: specia sa este grav ameninţată. În Indonezia, în habitatul lor natural, ''yaki'' (aşa cum numesc indonezienii macacii) sunt intens vânaţi de localnici pentru carnea lor.
''În unele locuri, specii de macaci riscă extincţia deoarece habitatul lor se micşorează'', a declarat pentru AFP Yunita Siwi, activist al Asociaţiei pentru Protecţia Primatelor Selamatkan Yaki. ''Dar aici, habitatul se restrânge şi în acelaşi timp oamenii vânează maimuţele pentru a le mânca. Este o dublă ameninţare''.
Potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, numărul acestor maimuţe a scăzut cu 80% în 40 de ani, suprafaţa habitatului lor reducându-se de la 300 km2 în 1980 la 30 km2 în 2011.
În prezent, 2.000 de ''yaki'' trăiesc protejaţi în rezervaţia naturală Tangkoko, pe insula Sulawesi. Dar alţi 3.000 trăiesc în libertate, ameninţaţi de diminuarea habitatului şi de vânătoare.
Deşi legea indoneziană protejează aceste specii, macacul negru cu creastă rămâne o parte integrantă a business-ului local. Mai ales pe insula Sulawesi, unde trăieşte tribul Minahasan: această comunitate catolică nu vede nicio problemă în a consuma carnea acestui animal rar şi protejat, spre deosebire de comunităţile musulmane care exclud aceste animale din regimul lor alimentar.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Ana Bîgu)
Cu denumirea ştiinţifică Macaca nigra, această specie de maimuţe pe cale de dispariţie este vânată pe insula Sulawesi, iar carnea este vândută în pieţe şi foarte apreciată.
Informaţia este mai puţin amuzantă decât celebra serie de fotografii cu care un exemplar reprezentativ ne-a încântat acum câţiva ani, scrie sursa citată.
Fotografiile au fost realizate în 2011 în Sulawesi. Fotograful britanic David Slater, specializat în fotografierea faunei sălbatice, realiza un reportaj foto, când, după ce a lipsit câteva minute pentru a-şi instala trepiedul, a găsit la întoarcere maimuţa fotografiindu-se.
Fotografiile au făcut turul internetului şi sunt foarte apreciate de internauţi.
Ele au adus însă şi partea lor de probleme: în acelaşi an David Slater a depus plângere contra Wikipedia, care a clasat fotografiile ca fiind fără drepturi de autor (deoarece au fost făcute de o maimuţă). Atunci s-a interpus Peta (People for the Ethical Treatment of Animals), asociaţie ce luptă pentru drepturile animalelor, care a depus o plângere insolită, în numele maimuţei, împotriva fotografului, susţinând că animalul este proprietarul imaginilor şi cerând să fie cedate acestuia drepturile de autor. În final, justiţia a apreciat că macacul nu poate fi titularul drepturilor de autor, în condiţiile în care legea privind drepturile de autor nu se extinde la animale.
Însă după ce a făcut întreaga planetă să zâmbească, macacul negru cu creastă este subiectul unei ştiri mai puţin vesele: specia sa este grav ameninţată. În Indonezia, în habitatul lor natural, ''yaki'' (aşa cum numesc indonezienii macacii) sunt intens vânaţi de localnici pentru carnea lor.
''În unele locuri, specii de macaci riscă extincţia deoarece habitatul lor se micşorează'', a declarat pentru AFP Yunita Siwi, activist al Asociaţiei pentru Protecţia Primatelor Selamatkan Yaki. ''Dar aici, habitatul se restrânge şi în acelaşi timp oamenii vânează maimuţele pentru a le mânca. Este o dublă ameninţare''.
Potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, numărul acestor maimuţe a scăzut cu 80% în 40 de ani, suprafaţa habitatului lor reducându-se de la 300 km2 în 1980 la 30 km2 în 2011.
În prezent, 2.000 de ''yaki'' trăiesc protejaţi în rezervaţia naturală Tangkoko, pe insula Sulawesi. Dar alţi 3.000 trăiesc în libertate, ameninţaţi de diminuarea habitatului şi de vânătoare.
Deşi legea indoneziană protejează aceste specii, macacul negru cu creastă rămâne o parte integrantă a business-ului local. Mai ales pe insula Sulawesi, unde trăieşte tribul Minahasan: această comunitate catolică nu vede nicio problemă în a consuma carnea acestui animal rar şi protejat, spre deosebire de comunităţile musulmane care exclud aceste animale din regimul lor alimentar.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Ana Bîgu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.