Tulcea, 17 mar /Agerpres/ - Peste 8.000 de specii de plante şi animale din Delta Dunării au fost inventariate gratuit în ultimele luni de 24 de cercetători români, numărul speciilor fiind cu circa 1.500 mai mare decât cel înregistrat la inventarierea din anul 2008, potrivit Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) Tulcea.

"Avem statistici ale speciilor din Rezervaţie încă din anii 1993 şi 1994, când au început inventarieri ale speciilor din Deltă pe diferite proiecte. Am plecat de la acel număr de circa 5.700 de specii, iar în anul 2008 am ajuns la un alt număr, 7.256 de specii. Studiile desfăşurate ulterior au fost concentrate şi pe partea de inventariere, iar acum ştim că, dacă până în anul 2008 cunoşteam doar 2.800 de specii de insecte, acum numărul lor este de peste 4.300. Ne aşteptăm ca numărul tuturor speciilor din Rezervaţia Bioferei Delta Dunării (RBDD) să ajungă la 8.000-9.000", a declarat, pentru AGERPRES, iniţiatorul lucrării, Mihai Doroftei, cercetător în cadrul INCDDD.

Creşterea numărului speciilor de floră şi faună din Deltă se datorează exclusiv identificării acestora, nu apariţiei unor specii noi.

"Doar într-o singură deplasare cu noi în Deltă, un specialist în microhimenoptere a găsit două specii noi pentru ştiinţă şi 10 specii noi pentru Delta Dunării. Este atât de bogată zona în specii, dar nu avem acoperire pe anumite specialităţi", a afirmat Doroftei.

Directorul INCDDD, Marian Tudor, a precizat că un proiect pentru identificarea tuturor speciilor din Rezervaţie ar dura foarte mult şi ar fi costisitor, dar ar oferi o informaţie de bază necesară oricărui administrator.

"Această actualizare arată că nu ştim suficient. Neştiind suficient este o dovadă că ar trebui să investim un pic mai mult de energie, timp şi fonduri într-un proiect care să-şi propună într-un termen rezonabil, de cel puţin 10 ani, studierea inventarului speciilor de plante şi animale. Dacă nu cunoşti acest inventar, cum poţi administra o arie? Teoretic, este ca şi cum administrez un întreg imobil, dar ştiu ce am doar pe un singur etaj", a afirmat Marian Tudor.

El a a amintit că, de-a lungul timpului, identificarea speciilor din RBDD nu a fost ferită de eşecuri.

"Aşa-numita ciuma apelor apărută după anii 1970, ca urmare a eutrofizării, se învăţa la şcoală şi toată lumea o numea Elodeea Canadensis. Până când un olandez a băgat mâna în apă şi a zis Elodeea Nutali. Şi asta pentru că nimeni nu şi-a bătut capul să se uite la caracteristicile morfologice ale plantei din Deltă. Când ştii că în cazul unei specii sunt două categorii, bradul alb şi cel negru, de exemplu, îţi mai pui o întrebare, însă când eşti convins că într-un loc găseşti o singură specie, treci cu privirea peste tot şi vezi doar ce ştii - 'E brad alb peste tot, domnule!'. Aşa a fost şi cu ciuma apelor, plantă considerată un indicator de eutrofizare şi care a creat o filozofie întreagă. Cert este că a fost o greşeală de identificare", a afirmat Tudor.

Lucrarea celor 24 de cercetători de la centrele universitare din România va avea circa 40 de pagini şi va fi publicată, potrivit conducerii INCDDD, în volumul "Analele ştiinţifice ale INCDDD 2016". Acesta va fi prezentat în timpul simpozionului internaţional "Delte şi zone umede" care va avea loc la Tulcea, în perioada 18-20 mai.

Situată atât pe teritoriul României, cât şi pe cel al Ucrainei, Delta Dunării are o suprafaţă totală de 3.446 de kilometri pătraţi. Deltele din ambele state sunt declarate rezervaţii ale biosferei datorită importanţei ecosistemelor pe care le includ şi fac parte din reţeaua internaţională a rezervaţiilor transfrontaliere din anul 1999, potrivit site-ului Administraţiei RBDD. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru)