RETROSPECTIVĂ Ministerul Mediului, în 2016: programe-cheie în haine noi, rezolvarea problemelor din sectorul forestier, al ambalajelor și al vânătorii

 •  Mediu
848 afişări

Protecția mediului înconjurător a continuat să reprezinte, și în 2016, un domeniu ofertant și plin de evenimente, presărat cu discuții în contradictoriu, nemulțumiri din partea actorilor din piață, dar și realizări și noutăți.

382cfb2e-ae3e-436f-9ef0-98a73c03d240

Începutul de an a venit cu un nou ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor instalat încă din decembrie 2015, în persoana Cristianei Pașca Palmer. Tot primele săptămâni din 2016 aduc și primele provocări pentru șefa de Mediu, de la situația pădurilor din România la taxarea producătorilor de ambalaje și la noutăți de substanță aduse celor două programe-cheie destinate protecției mediului — "Rabla" și "Casa Verde".

În plus, tăierile ilegale de lemn, modificarea sancțiunilor pecuniare în acest domeniu, cotele de vânătoare contestate de către organizațiile de mediu și, nu în ultimul rând, eliminarea Timbrului de mediu, au însemnat probleme pe care ministerul de resort a trebuit să le rezolve, să le explice sau să aducă informații suplimentare.

Catalogul cu infringementuri și "notele" de la Comisia Europeană

Ministrul Mediului atrage atenția, încă din primele săptămâni ale anului, asupra problemelor pe care România ar putea să le aibă cu infringementurile din partea Comisiei Europene. Una dintre cele mai acute teme se referă la problematica deșeurilor, unde autoritățile sunt obligate să rezolve situația, în caz contrar "dacă vom fi dați în judecată la Curtea Europeană de Justiție, România trebuie să plătească niște daune pentru că nu și-a îndeplinit niște obligații", atenționa Pașca Palmer.

Un alt element de îngrijorare pentru România îl reprezintă pre-infringementul declanșat pe poluarea aerului din trei orașe — București, Brașov și Iași. În acest sens, ministerul de resort alocă 2,7 milioane de lei pentru înlocuirea echipamentelor uzate din Rețeaua de Monitorizare a Calității Aerului.

La începutul lunii iunie, ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer, menționa, într-un interviu acordat AGERPRES, că România avea pe listă 16 proceduri de infringement pe domeniul mediului, dintre care două, care se referă la netranspunerea în legislație a acquis-ului de mediu, erau deja rezolvate.

O veste bună vine, însă, de la Bruxelles, la finele lunii octombrie: Comisia Europeană clasează o procedură de infringement împotriva României pentru management defectuos în domeniul Păduri. Declanșarea infringementului ar fi însemnat penalități de până la 200.000 euro în fiecare zi, până când România s-ar fi conformat cu legislația europeană, iar costurile pentru plata amenzilor ar fi fost suportate din Bugetul de Stat.

Domeniul pădurilor, între nemulțumirile forestierilor și deciziile autorităților

Tot la început de an, s-a adus în discuție proiectul de înființare a Gărzilor Forestiere, entitate considerată de către ministrul Mediului drept "un grup de elită, un fel de DNA al pădurilor".

După mai bine de 9 luni de discuții, tergiversări, Legea Gărzilor Forestiere este aprobată, în luna octombrie, de Camera Deputaților. Noua structură va coordona activitatea celor nouă gărzi forestiere teritoriale, iar toți angajații Gărzii Forestiere Naționale vor fi evaluați în fiecare an și, în plus, vor beneficia de formare profesională continuă, dar și de dotări corespunzătoare pentru derularea activității, a anunțat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Anul acesta, pe 16 mai, ministerul de resort anunța organizarea unui concurs pentru posturile vacante de inspector șef în cadrul Gărzilor Forestiere din Brașov, Oradea, Suceava și Ploiești.

Gărzile Forestiere vor acoperi toate cele 41 de județe, plus municipiul București, și vor fi organizate în nouă sedii deschise în: Brașov, București, Cluj-Napoca, Focșani, Oradea, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Suceava și Timișoara. Cele mai multe posturi vor fi la Garda forestieră Suceava (94 din care 86 personal silvic), urmată de Garda forestieră Brașov (90 posturi; 82 personal silvic) și Garda forestieră Cluj (70 posturi; 62 personal forestier).

Rămânem în zona sectorului forestier, unde apar noutăți cu privire la monitorizarea trasabilității lemnului. Astfel, Ministerul Mediului lansează, în 19 iulie, noua aplicație "Inspectorul Pădurii", dedicată celor care vor să reclame transporturi ilegale de lemn, ce a putut fi descărcată gratuit, în primă fază, doar din magazinul Google Play. Din toamna acestui an, aplicația este disponibilă și pentru utilizatorii de iOS și WIN.

În ceea ce privește modul de utilizare a noii aplicații, utilizatorul care observă un vehicul ce transportă masă lemnoasă poate accesa aplicația, iar un prim pas este introducerea numărului mașinii respective. Ulterior, în câteva secunde, aplicația verifică acest număr în sistemul SUMAL și răspunde automat cu unul dintre cele două răspunsuri standard, respectiv: varianta I — Acest transport are cod valid (transport legal) și varianta II — Acest transport nu are cod valid (transport posibil ilegal).

O altă aplicație lansată de ministerul de resort este prezentată în 9 decembrie, fiind vorba despre Portalul exploatărilor legale și a transporturilor de masă lemnoasă, informează ministerul de resort. Noul instrument operează imagini satelitare și le suprapune în timp real pe hărți electronice, fiind posibilă astfel depistarea inclusiv a posibilelor tăieri ilegale de pădure, notează Ministerul Mediului.

În contextul acestor măsuri, apar primele tensiuni cu privire la prețul masei lemnoase, forestierii acuzând în mare parte Regia Națională a Pădurilor — Romsilva de "rea credință" în stabilirea unor tarife exorbitante. Pe fir intră și Consiliul Concurenței care, după o analiză a temei controversate, recomandă ca preț de referință, în cazul licitațiilor pentru valorificarea masei lemnoase, organizate de Regia Națională a Pădurilor (RNP) — Romsilva, utilizarea prețului minim de adjudecare la ultimele licitații, precum și stabilirea acestora în funcție de condițiile de piață.

La rândul său, Ministerul Mediului susține că licitațiile pentru vânzarea de masă lemnoasă au fost organizate și desfășurate în baza Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea nr. 924/2015, iar nivelul prețurilor de referință pe specii a fost aprobat prin decizia directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) — Romsilva din decembrie 2015.

Pe de altă parte, proprietarii de păduri din România, prin vocea șefului Nostra Silva, Cătălin Tobescu, arată cu degetul către Romsilva și Ministerul Mediului pentru blocajul de de pe piață. Tobescu consideră drept "scandaloasă" atitudinea celor două instituții de a-și arunca uneia alteia responsabilitatea pentru situația în care a ajuns sectorul forestier din România. Ministerul Mediului vine cu precizări pe acest subiect și susține că prețul de valorificare a masei lemnoase nu poate fi stabilit de către ministrul de resort, ci de Romsilva, instituția care se ocupă de acest lucru.

La începutul lunii februarie, Guvernul modifică Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, stipulat în HG 924/2015, în sensul clarificării modului în care se determină prețurile de referință și prețurile de pornire.

La scurt timp de la declanșarea nemulțumirilor legate de blocajul licitațiile pe masa lemnoasă, ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer, îl revocă din funcție pe directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu. La fel se întâmplă și cu președintele Consiliului de Administrație al Regiei și alți patru membri din acest for.

Ulterior, pe data de 3 martie, ministerul de resort anunță demararea procedurilor de alegere a noii conduceri a Romsilva, iar în cele din urmă, în luna mai, este anunțat câștigătorul, în persoana lui Ciprian Pahonțu, fost consilier al directorului general al Regiei, și care obține de altfel cel mai mare punctaj dintre candidați, respectiv 78,91 puncte.

La jumătatea lunii martie, Ministerul Mediului demarează procedura de dezbatere publică a unui proiect de Hotărâre, în care se propune ca licitațiile pentru valorificarea masei lemnoase din fondul forestier să poată fi organizate și în sistem electronic.

În tot acest timp, începând din luna aprilie, forestierii declanșează mai multe acțiuni de protest, în semn de nemulțumire față de prevederile HG 924/2015, dar și față de modalitatea prin care ar urma să fie ales noul șef al Romsilva.

La jumătatea acestui an, pe 17 iunie, ministrul Mediului solicita urgentarea procedurilor de aprobare a modificărilor Legii 171 privind contravențiile silvice, astfel încât Gărzile Forestiere să poată deveni operaționale și eficiente. Mai târziu, odată cu adoptarea de către Guvern a Ordonanței de Urgență 51 privind infracțiunile silvice, și care modifică și completează Legea 171, apar noi nemulțumiri ale proprietarilor de păduri. Aceștia consideră că prevederile actului normativ vor conduce la controale abuzive din partea echipelor de control ale statului. Mai mult, amenință cu boicotarea activității din sector, începând din 20 octombrie, dată de la care intră în vigoare OUG 51. Spre finalul anului, reprezentanții proprietarilor de păduri din România solicită Parlamentului suspendarea Ordonanței și rediscutarea punctelor critice din acest document.

Reprezentanții forestierilor acuză Ministerul Mediului că a propus spre vot un act normativ fără a consulta industria de profil. În replică, ministerul menționează că OUG 51 a preluat, în proporție de 95%, prevederile unei alte legi (Plx 162) ce a fusese votată deja din 2014.

Finanțarea proiectelor de mediu pe bani europeni

În ceea ce privește proiectele de mediu derulate sau aflate pe agenda de priorități, datele oficiale publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) arătau un număr de 139 de proiecte de mediu, în valoare de 7,97 miliarde de euro, identificate și care urmau să fie finanțate din bani europeni prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), în exercițiul financiar 2014 — 2020. Din totalul celor 139 de proiecte aflate pe lista de priorități, 56 reprezintă proiecte noi pre-identificate, iar 40 sunt în etapa de fazare, valoarea lor ridicându-se la 756 milioane de euro.

Conform centralizatorului, cele mai multe proiecte (110) sunt cuprinse în sectorul Infrastructură apă și apă uzată, valoarea estimată pentru implementarea lor fiind de 7,058 miliarde euro, din care 3,028 miliarde euro reprezintă alocare POIM (Uniunea Europeană + contribuție națională). Din totalul acestora, 45 de proiecte sunt noi pre-identificate, 22 sunt fazate și 43 beneficiază de asistență tehnică pentru pregătire proiecte (studii fezabilitate etc.).

Alocarea totală prin POIM pentru România, în cazul proiectelor de mediu, pentru perioada financiară 2014 — 2020, se ridică la 4,446 miliarde de euro.

Din datele publicate, în noiembrie, de Ministerul Fondurilor Europene reiese faptul că, la nivelul lunii octombrie, absorbția curentă a fondurilor europene 2007-2013 scăzuse din cauza Programului Operațional Sectorial Mediu. În acest caz, s-a înregistrat o diminuare a absorbției banilor europeni, de 0,26 puncte procentuale, față de septembrie 2016, până la o rată efectivă de 78,55%.

Ministerul Mediului vs Producători: 'A taxa sau a nu taxa deșeurile de ambalaje?'

Luna ianuarie a fost extrem de plină în evenimente pentru ministrul Mediului. Către finalul primei luni a anului 2016, Federația Națională PRO AGRO amenința că va sesiza instituțiile europene abilitate dacă Guvernul nu va găsi o soluție juridică prin care să fie evitată intrarea în colaps a anumitor sectoare din industria agroalimentară românească din cauza triplării taxelor de mediu în sistemul de reciclare a ambalajelor începând cu 25 ianuarie 2016.

În replică, Ministerul Mediului precizează faptul că prin taxarea ambalajelor nu se dorește aplicarea de penalități pentru deșeul nereciclat, ci evitarea infringementului. "Intenția Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) nu este de a aplica penalități pentru fiecare kilogram de deșeu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem funcțional de management al deșeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situație a unui infringement pe această temă, caz în care penalitățile europene ajung și la 200.000 euro pe zi", nota instituția.

În scenă intră Organizațiile de Transfer de Responsabilitate (OTR), a căror activitate este pusă sub semnul întrebării. Din comunicările oficiale ale Parchetului General, aceste entități ar fi prejudiciat statul cu peste 54 de milioane de euro. Producătorii de ambalaje au solicitat, practic, amnistie fiscală, suspendarea termenului pentru depunerea declarațiilor anuale și diminuarea penalității de 2 lei/kg, prevăzută de lege, în cazul neîndeplinirii țintelor de reciclare.

Lucrurile nu se opresc aici, iar patronatele și sindicatele din industria alimentară solicită demisia ministrului Mediului. Aceștia avertizează asupra faptului că, suprataxarea cu 2 lei/kg de ambalaj stabilită prin OUG 196/2005 reprezintă un total de 230 — 250 de milioane de euro, "bani care vor fi plătiți de cetățeanul român pe produsele alimentare, iar acel efect de reducere a TVA la alimente va dispărea pe parcusul acestui an".

În acest context al nemulțumirilor, lucrurile escaladează, iar în data de 9 februarie, reprezentanții industriei alimentare pichetează sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. La eveniment participă în jur de 2.000 de persoane.

În toamna acestui an, producătorii și importatorii de bunuri ambalate solicită micșorarea taxei de 2 lei/kg de ambalaj nereciclat, considerând că acest tarif a fost stabilit în mod arbitrar de Ministerul Mediului, pentru a permite colectorilor și reciclatorilor "să încaseze tarife de zece ori mai mari pentru aceeași marfă".

Pe de altă parte, "Let's Do It, Romania!" a solicitat Comisiei de Mediu din Camera Deputaților să păstreze taxa pentru ambalajele puse pe piață la valoarea actuală și cere Ministerului Mediului măsuri clare pentru rezolvarea problemei deșeurilor din România.

În data de 25 octombrie, Senatul a votat o lege de diminuare a taxelor pentru ambalajele puse pe piață de producătorii/importatorii din România, de la 2 lei/kilogramul de deșeu nereciclat la 0,3 lei/kg.

Prin transpunerea Directivei 94/62/EC privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, s-a introdus răspunderea extinsă a producătorului ca instrument de implementare, producătorii având obligația reciclării ambalajelor devenite deșeuri care provin de la produsele comercializate. În acest sens, se prevedea posibilitatea pentru producători de a transfera obligațiile de reciclare și valorificare către un operator economic autorizat de autoritatea de mediu (OTR).

România și propriul catalog național al pădurilor virgine și cvasi-virgine

În primăvara acestui an, un proiect de HG supus dezbaterii publice de Ministerul Mediului, anunța întocmirea unei liste consolidate pentru ariile naturale protejate din România. De asemenea, la finele lunii martie, are loc prima întâlnire a Grupului de lucru pentru elaborarea Ordinului de Ministru privind înființarea Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, instrument esențial pentru evidențierea și gestionarea acestor ecosisteme forestiere valoroase.

Studiul pentru includerea în catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România va fi elaborat de către specialiști, cu studii superioare în domeniul științelor naturii — silvicultură, ecologie, biologie, dar și cu experiență de minimum 5 ani în domeniu.

La jumătatea lunii octombrie, Romsilva anunță identificarea primelor 10.000 hectare de păduri virgine virgine și cvasi-virgine. Aceste suprafețe sunt, astfel, propuse Ministerului Mediului pentru a fi incluse în Catalogul Pădurilor Virgine. Cea mai mare suprafață identificată de Regie se găsește în județul Caraș-Severin.

Tot pe tema ariilor naturale protejate amintim faptul că președintele Klaus Iohannis semnează, pe data de 11 mai, decretul pentru promulgarea Legii privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Potrivit deputatului liberal Lucia Varga, unul dintre inițiatorii legii, actul normativ oferă posibilitatea de a proteja mai bine și de a conserva biodiversitatea din țara noastră. Apariția noii entități nu trece neobservată de organizațiile de mediu, iar una dintre acestea, Agent Green, sesizează în luna iulie DNA și DIICOT cu privire la înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Motivația activiștilor de mediu este că Agenția va permite continuarea distrugerii parcurilor naționale și naturale.

România adăpostește cele mai valoroase ecosisteme din Europa pe nu mai puțin de 1,6 milioane de hectare (rezervații științifice, rezervații naturale, parcuri naționale, parcuri naturale, monumente ale naturii), la care se adaugă Rezervația Biosferei Delta Dunării, cu cele 580.000 de hectare. Ariile naturale protejate înființate în România, inclusiv siturile Natura 2000 — arii naturale protejate de interes European — reprezintă 23% din suprafața țării, iar din acest areal pădurile reprezintă 45% din fondul forestier național. Parcurile naționale și naturale (fără Delta Dunării) reprezintă doar 5% din suprafața României.

În ceea ce privește zona locală a ariilor protejate, trebuie menționat faptul că, în data de 16 mai, acumularea Văcărești este declarată, prin Hotărâre a Guvernului, parc natural, instituindu-se, astfel, regimul de arie naturală protejată. Ecologizarea Parcului Natural Văcărești cade în sarcina Administrației Naționale "Apele Române" (ANAR), ale cărei echipe au demarat acțiunile specifice pe întregul areal, după cum anunța ministerul de resort. La începutul lunii decembrie, ministrul Mediului a anunțat demararea procedurilor de atribuire în administrare a 11 arii naturale protejate, printre care și Parcul Natural Văcărești. Astfel, toți cei care vor să depună proiecte pentru administrarea arealului respectiv au la dispoziție 30 de zile, iar documentele solicitate sunt disponibile pe site-ul Ministerului Mediului. Solicitanții trebuie să depună un proiect tehnic, în care trebuie să elaboreze viziunea pe care o au pentru aria respectivă, să explice cum vor face zonarea, marcajele, panourile de informare, zonele de campare, amenajările. În plus, trebuie să demonstreze că au resursele financiare să facă acele lucruri și capacitatea umană. În plus, planul de acțiune trebuie să conțină măsuri de conservare propuse pentru obiectivele care au stat la baza desemnării acelei arii naturale protejate, cu specificarea clară a termenelor de realizare a acestora.

Parcul natural Văcărești se întinde pe o suprafață de 186 de hectare, iar în ultimii 22 de ani în acest areal s-a format un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, perdele de trestie și stuf. De asemenea, în zonă au fost identificate specii din mai multe grupe, respectiv: mamifere, păsări, reptile și amfibieni, faună piscicolă cu peste 90 de specii.

În Europa, singura astfel de zonă umedă urbană este Wetland Centre din Londra, care se întinde pe o suprafață de aproximativ 40 de hectare.

Programul 'Rabla' — în haine noi; 'Casa Verde' — resuscitare de succes

Dezvoltarea sectorului de protecție a mediului din România continuă și în 2016, iar Ministerul Mediului aduce noutăți în principalele programe derulate în ultimii ani pe acest segment — Programul "Rabla" și Programul "Casa Verde".

În cazul primului program, acesta este lansat, cu o oarecare întârziere față de anul anterior, adică în luna iunie, față de aprilie, și vine cu o extensie dedicată mașinilor electrice și dezvoltării infrastructurii specifice. Astfel, Programul "Rabla" este împărțit în "Rabla Clasic" și "Rabla Plus", iar bugetul total alocat se situează la 220 de milioane lei, din care 75 de milioane lei destinate extensiei "Plus". Datorită succesului de care s-a bucurat programul, ministerul de resort suplimentează bugetul în trei rânduri — prima dată în iulie (cu 4.000 de tichete), a doua oară în octombrie (cu 10 milioane de lei) și a treia oară în noiembrie (3.538 de tichete în valoare de peste 23 milioane lei).

În 2016, în cazul "Rabla Clasic" a rămas în vigoare prima de casare de 6.500 de lei, cu posibilitatea accesării suplimentare a două eco-bonusuri pentru următoarele situații: un eco-bonus de 750 de lei care a putut fi adăugat primei de casare, în cazul în care românii au ales să-și cumpere o mașină al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, respectiv un eco-bonus în valoare de 1.500 lei pentru situația în care populația a optat pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.

Dacă mașina nouă a respectat ambele criterii, un cetățean a putut beneficia de ambele eco-bonusuri, ajungând astfel, cu tot cu prima de casare, la o finanțare de 8.750 de lei, suportată de AFM din costul mașinii noi.

În ceea ce privește extensia "Rabla Plus", românii care au ales o mașină care nu poluează au beneficiat din partea AFM de două tipuri de eco-tichete: un eco-tichet de 5.000 de lei pentru achiziționarea unui autoturism nou electric-hibrid sau un eco-tichet de 20.000 de lei pentru mașinile noi 100% electrice.

Un alt program așteptat de către populație este reluat după câțiva ani de pauză. Este vorba despre 'Casa Verde', care aduce, în 2016, noutate "Casa Verde Plus".

Astfel, persoanele fizice au putut să depună dosare pentru finanțare începând cu data de 10 octombrie, în timp ce persoanele juridice, din 17 octombrie. Prin Programul Casa Verde, populația și persoanele juridice au beneficiat de finanțare prin AFM pentru instalarea, înlocuirea sau completarea sistemelor de încălzire clasice cu cele care folosesc energie verde, regenerabilă.

În numai 24 de ore de la demararea programului destinat persoanelor fizice, bugetul se epuizase în proporție de aproape 40%, echivalent cu 3.800 de dosare depuse, iar cozile formate la agențiile teritoriale ale Administrației Fondului pentru Mediu erau consistente. Ca urmare a acestui trend, Ministerul Mediului anunță suplimentarea cu 20 de milioane de lei a Programului "Casa Verde" pentru persoanele fizice. În acest mod, bugetul acestui program a fost suplimentat de la 60 de milioane de lei la 80 de milioane de lei.

Eliminarea Timbrului de mediu vs alternativa Ministerului Mediului

Pe final de an, Ministerul Mediului și, implicit, Fondul pentru Mediu, primește o lovitură, după ce Parlamentul votează pachetul de legi propus de liderul PSD, Liviu Dragnea, și care cuprinde 102 taxe parafiscale ce ar urma să fie eliminate. Printre acestea se regăsește și Timbrul de mediu...

După ce, în luna aprilie, Ministerul Mediului anunța că aproximativ un milion de români care au achitat taxa auto (acel Timbru de mediu) în perioada 2007 — 2013 vor putea beneficia de restituirea sumelor achitate printr-o cerere în acest sens depusă la unitățile teritoriale ale Fiscului, la distanță de două luni, același minister precizează că a constituit un grup de lucru care analizează eventuala modificare a legislației privind timbrul de mediu.

Nu mai devreme de luna octombrie a acestui an, ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer, pune pe tapet o alternativă la Timbrul de mediu și care se traduce prin taxarea fiecărui plin de combustibil cu aproximativ 2 lei/fiecare plin, și prin impozitarea autovehiculului în funcție de norma de poluare.

Tot pe subiectul Timbrul de mediu, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) trage un semnal de alarmă și atenționează că eliminarea acestuia va genera efecte negative și imediate în piața auto, va conduce la creșterea numărului de autovehicule vechi, poluante, a nivelului de poluare atmosferică, iar pe de altă parte încasările la bugetul de stat se vor diminua considerabil.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcție de trei variabile: vechimea mașinii, tipul de catalizator (euro) și capacitatea cilindrică a mașinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie și la reînmatricularea mașinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, dar și pentru cei care aduceau mașini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.

Din 15 martie 2013 intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a mașinii.

Cotele de vânătoare și povestea ursului din Sibiu

Primul semnal de alarmă cu privire la lipsa de protecție a animalelor sălbatice din România este tras de organizația WWF-România, care publică, în 28 septembrie, un comunicat prin care acuză Ministerul Mediului că propune împușcarea a 1.691 de animale sălbatice strict protejate.

Reprezentanții organizației sunt nemulțumiți de faptul de Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), referitor la cotele de vânătoare pentru urși, lupi și pisici sălbatice, act normativ care prevede împușcarea a 552 de urși, 657 de lupi și 482 de pisici sălbatice.

Aproape instantaneu, Ministerul Mediului reacționează și anunță, într-o conferință de presă, că suspendă procedura de emitere a Ordinului privind derogările acordate la vânătoarea de urs, lup și pisică sălbatică în condițiile în care Academia Română a avizat negativ documentul, iar, pe termen scurt, urmează să fie înființat un Serviciu de Urgență pentru Animale Sălbatice (SUAS).

În 12 octombrie, timp de peste trei ore, polițiști, jandarmi, angajați ISU și doi veterinari de la Grădina Zoologică dotați cu puști cu tranchilizante, la care s-a alăturat și un vânător, au căutat un urs care a străbătut Sibiul, trecând prin zone extrem de circulate din oraș. La finalul operațiunii, ursul a fost împușcat, deoarece tranchilizarea sa nu a reușit.

La ora actuală, uciderea ursului de la Sibiu face obiectul unui dosar penal și mai multor anchete deschise de autorități, pentru a lămuri dacă acest animal sălbatic ar fi putut fi salvat.

Ministerul Mediului, în plan intern și extern

La jumătatea lunii ianuarie, Ministerul Mediului susține organizarea, la Opera Națională, unui eveniment major dedicat împlinirii a 25 de ani de mediu în România. Inițiativa a aparținut Asociației Planeta Verde și a beneficiat de prezența foștilor miniștri ai Mediului care s-au perindat la conducerea ministerului de resort, dar și invitați din țară și din străinătate.

Ca în fiecare an, și în 2016, ministerul de resort susține campania de curățenie națională "Let's Do It, România!". Rezultatele? Peste 203.000 de voluntari și-au adus aportul în cadrul celei de-a 5-a ediții a campaniei de curățenie națională "Let's Do It, România!", derulată în data de 24 septembrie, atât în România, cât și în Republica Moldova, cantitatea de deșeuri colectată din arealele naturale a fost depozitată în aproximativ 267.700 de saci.

Conform organizatorilor, cei mai activi voluntari de mediu au fost înregistrați în județul Botoșani (17.300 persoane, 20.350 de saci cu deșeuri), urmați de către cei din Gorj (14.950 voluntari, 19.887 de saci colectați), Vaslui (13.384 voluntari, 15.525 de saci), Maramureș (13.281 voluntari, 13.136 saci), Suceava (9.781 voluntari, 12.636 saci), Prahova (8.592 voluntari, 16.797 de saci), Argeș (7.963 voluntari, 10.463 saci), Dâmbovița (7.203 voluntari, 8.805 saci), Buzău (6.814 voluntari, 12.746 de saci) și Arad (5.747 voluntari, 6.916 saci).

În plan extern, România devine semnatară a Acordului de la Paris COP 21, încheiat la Conferința Părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din luna decembrie 2015, și își asumă, astfel, o serie de ținte în materie de protecție a mediului.
România și alte peste 150 de state au semnat Acordul Istoric privind Schimbările Climatice

Pe data de 22 aprilie, România, alături de 155 de state, semnează la New York Acordul Istoric privind Schimbările Climatice. Obiectivul principal al acordului este limitarea creșterii temperaturii globale la cel mult 2 grade Celsius. Acordul a fost negociat și agreat la nivel mondial, în cadrul Conferinței Internaționale privind schimbările climatice de la Paris, din 12 decembrie 2015. Acordul de la Paris intră în vigoare efectiv șapte luni mai târziu, din 4 noiembrie 2016.

La începutul lunii decembrie, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU) anunță, în marja lucrărilor celei de-a 13-a Conferințe a Părților la Convenția ONU pentru Diversitate Biologică de la Cancun, Mexic, faptul că ministrul român al Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, va prelua funcția de secretar executiv al Convenției ONU pe Biodiversitate, începând din luna martie 2017.

Pașca Palmer îi va succeda, astfel, brazilianului Braulio Ferreira de Souza Dias, cel care va mai ocupa această funcție până în februarie 2017. Convenția ONU pentru Diversitate Biologică a luat ființă în anul 1993 și este unul din cele trei cele mai importante Tratate Multilaterale Mondiale de Mediu, alături de Convenția ONU pentru Schimbări Climatice și Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării, care au fost adoptate la Summit-ul Mondial de la Rio de Janeiro, din 1992. În prezent, 196 de state au ratificat Convenția pentru Biodiversitate și sunt membre ale acesteia.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Mediu

Cele mai citite din Mediu

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe