COD GALBEN: 20-02-2018 ora 22 Intre 22:00 si 04:00 se va semnala intensificări ale vântului care la rafală vor atinge local 80-90 km/h in Județul Caraş-Severin; COD GALBEN: 20-02-2018 ora 19 Intre 19:00 si 01:00 se va semnala Intensificări ale vântului care vor atinge și depăși la rafală 75-85 km/h. in Județul Alba, Județul Sibiu, Județul Sibiu;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 13 dec /Agerpres/ - Protecţia mediului înconjurător a continuat să reprezinte, şi în 2016, un domeniu ofertant şi plin de evenimente, presărat cu discuţii în contradictoriu, nemulţumiri din partea actorilor din piaţă, dar şi realizări şi noutăţi.

Începutul de an a venit cu un nou ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor instalat încă din decembrie 2015, în persoana Cristianei Paşca Palmer. Tot primele săptămâni din 2016 aduc şi primele provocări pentru şefa de Mediu, de la situaţia pădurilor din România la taxarea producătorilor de ambalajeşi la noutăţi de substanţă aduse celor două programe-cheie destinate protecţiei mediului - "Rabla" şi "Casa Verde".

În plus, tăierile ilegale de lemn, modificarea sancţiunilor pecuniare în acest domeniu, cotele de vânătoare contestate de către organizaţiile de mediu şi, nu în ultimul rând, eliminarea Timbrului de mediu, au însemnat probleme pe care ministerul de resort a trebuit să le rezolve, să le explice sau să aducă informaţii suplimentare.

Catalogul cu infringementuri şi "notele" de la Comisia Europeană

Ministrul Mediului atrage atenţia, încă din primele săptămâni ale anului, asupra problemelor pe care România ar putea să le aibă cu infringementurile din partea Comisiei Europene. Una dintre cele mai acute teme se referă la problematica deşeurilor, unde autorităţile sunt obligate să rezolve situaţia, în caz contrar "dacă vom fi daţi în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, România trebuie să plătească nişte daune pentru că nu şi-a îndeplinit nişte obligaţii", atenţiona Paşca Palmer.

Un alt element de îngrijorare pentru România îl reprezintă pre-infringementul declanşat pe poluarea aerului din trei oraşe - Bucureşti, Braşov şi Iaşi. În acest sens, ministerul de resort alocă 2,7 milioane de lei pentru înlocuirea echipamentelor uzate din Reţeaua de Monitorizare a Calităţii Aerului.

La începutul lunii iunie, ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, menţiona, într-un interviu acordat AGERPRES, că România avea pe listă 16 proceduri de infringement pe domeniul mediului, dintre care două, care se referă la netranspunerea în legislaţie a acquis-ului de mediu, erau deja rezolvate.

O veste bună vine, însă, de la Bruxelles, la finele lunii octombrie: Comisia Europeană clasează o procedură de infringement împotriva României pentru management defectuos în domeniul Păduri. Declanşarea infringementului ar fi însemnat penalităţi de până la 200.000 euro în fiecare zi, până când România s-ar fi conformat cu legislaţia europeană, iar costurile pentru plata amenzilor ar fi fost suportate din Bugetul de Stat.

Domeniul pădurilor, între nemulţumirile forestierilor şi deciziile autorităţilor

Tot la început de an, s-a adus în discuţie proiectul de înfiinţare a Gărzilor Forestiere, entitate considerată de către ministrul Mediului drept "un grup de elită, un fel de DNA al pădurilor".

După mai bine de 9 luni de discuţii, tergiversări, Legea Gărzilor Forestiere este aprobată, în luna octombrie, de Camera Deputaţilor. Noua structură va coordona activitatea celor nouă gărzi forestiere teritoriale, iar toţi angajaţii Gărzii Forestiere Naţionale vor fi evaluaţi în fiecare an şi, în plus, vor beneficia de formare profesională continuă, dar şi de dotări corespunzătoare pentru derularea activităţii, a anunţat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Anul acesta, pe 16 mai, ministerul de resort anunţa organizarea unui concurs pentru posturile vacante de inspector şef în cadrul Gărzilor Forestiere din Braşov, Oradea, Suceava şi Ploieşti.

Gărzile Forestiere vor acoperi toate cele 41 de judeţe, plus municipiul Bucureşti, şi vor fi organizate în nouă sedii deschise în: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Focşani, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava şi Timişoara. Cele mai multe posturi vor fi la Garda forestieră Suceava (94 din care 86 personal silvic), urmată de Garda forestieră Braşov (90 posturi; 82 personal silvic) şi Garda forestieră Cluj (70 posturi; 62 personal forestier).

Rămânem în zona sectorului forestier, unde apar noutăţi cu privire la monitorizarea trasabilităţii lemnului. Astfel, Ministerul Mediului lansează, în 19 iulie, noua aplicaţie "Inspectorul Pădurii", dedicată celor care vor să reclame transporturi ilegale de lemn, ce a putut fi descărcată gratuit, în primă fază, doar din magazinul Google Play. Din toamna acestui an, aplicaţia este disponibilă şi pentru utilizatorii de iOS şi WIN.

În ceea ce priveşte modul de utilizare a noii aplicaţii, utilizatorul care observă un vehicul ce transportă masă lemnoasă poate accesa aplicaţia, iar un prim pas este introducerea numărului maşinii respective. Ulterior, în câteva secunde, aplicaţia verifică acest număr în sistemul SUMAL şi răspunde automat cu unul dintre cele două răspunsuri standard, respectiv: varianta I - Acest transport are cod valid (transport legal) şi varianta II - Acest transport nu are cod valid (transport posibil ilegal).

O altă aplicaţie lansată de ministerul de resort este prezentată în 9 decembrie, fiind vorba despre Portalul exploatărilor legale şi a transporturilor de masă lemnoasă, informează ministerul de resort. Noul instrument operează imagini satelitare şi le suprapune în timp real pe hărţi electronice, fiind posibilă astfel depistarea inclusiv a posibilelor tăieri ilegale de pădure, notează Ministerul Mediului.

În contextul acestor măsuri, apar primele tensiuni cu privire la preţul masei lemnoase, forestierii acuzând în mare parte Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva de "rea credinţă" în stabilirea unor tarife exorbitante. Pe fir intră şi Consiliul Concurenţei care, după o analiză a temei controversate, recomandă ca preţ de referinţă, în cazul licitaţiilor pentru valorificarea masei lemnoase, organizate de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) - Romsilva, utilizarea preţului minim de adjudecare la ultimele licitaţii, precum şi stabilirea acestora în funcţie de condiţiile de piaţă.

La rândul său, Ministerul Mediului susţine că licitaţiile pentru vânzarea de masă lemnoasă au fost organizate şi desfăşurate în baza Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea nr. 924/2015, iar nivelul preţurilor de referinţă pe specii a fost aprobat prin decizia directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva din decembrie 2015.

Pe de altă parte, proprietarii de păduri din România, prin vocea şefului Nostra Silva, Cătălin Tobescu, arată cu degetul către Romsilva şi Ministerul Mediului pentru blocajul de de pe piaţă. Tobescu consideră drept "scandaloasă" atitudinea celor două instituţii de a-şi arunca uneia alteia responsabilitatea pentru situaţia în care a ajuns sectorul forestier din România. Ministerul Mediului vine cu precizări pe acest subiect şi susţine că preţul de valorificare a masei lemnoase nu poate fi stabilit de către ministrul de resort, ci de Romsilva, instituţia care se ocupă de acest lucru.

La începutul lunii februarie, Guvernul modifică Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, stipulat în HG 924/2015, în sensul clarificării modului în care se determină preţurile de referinţă şi preţurile de pornire.

La scurt timp de la declanşarea nemulţumirilor legate de blocajul licitaţiile pe masa lemnoasă, ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, îl revocă din funcţie pe directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu. La fel se întâmplă şi cu preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei şi alţi patru membri din acest for.

Ulterior, pe data de 3 martie, ministerul de resort anunţă demararea procedurilor de alegere a noii conduceri a Romsilva, iar în cele din urmă, în luna mai, este anunţat câştigătorul, în persoana lui Ciprian Pahonţu, fost consilier al directorului general al Regiei, şi care obţine de altfel cel mai mare punctaj dintre candidaţi, respectiv 78,91 puncte.

La jumătatea lunii martie, Ministerul Mediului demarează procedura de dezbatere publică a unui proiect de Hotărâre, în care se propune ca licitaţiile pentru valorificarea masei lemnoase din fondul forestier să poată fi organizate şi în sistem electronic.

În tot acest timp, începând din luna aprilie, forestierii declanşează mai multe acţiuni de protest, în semn de nemulţumire faţă de prevederile HG 924/2015, dar şi faţă de modalitatea prin care ar urma să fie ales noul şef al Romsilva.

La jumătatea acestui an, pe 17 iunie, ministrul Mediului solicita urgentarea procedurilor de aprobare a modificărilor Legii 171 privind contravenţiile silvice, astfel încât Gărzile Forestiere să poată deveni operaţionale şi eficiente. Mai târziu, odată cu adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de Urgenţă 51 privind infracţiunile silvice, şi care modifică şi completează Legea 171, apar noi nemulţumiri ale proprietarilor de păduri. Aceştia consideră că prevederile actului normativ vor conduce la controale abuzive din partea echipelor de control ale statului. Mai mult, ameninţă cu boicotarea activităţii din sector, începând din 20 octombrie, dată de la care intră în vigoare OUG 51. Spre finalul anului, reprezentanţii proprietarilor de păduri din România solicită Parlamentului suspendarea Ordonanţei şi rediscutarea punctelor critice din acest document.

Reprezentanţii forestierilor acuză Ministerul Mediului că a propus spre vot un act normativ fără a consulta industria de profil. În replică, ministerul menţionează că OUG 51 a preluat, în proporţie de 95%, prevederile unei alte legi (Plx 162) ce a fusese votată deja din 2014.

Finanţarea proiectelor de mediu pe bani europeni

În ceea ce priveşte proiectele de mediu derulate sau aflate pe agenda de priorităţi, datele oficiale publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) arătau un număr de 139 de proiecte de mediu, în valoare de 7,97 miliarde de euro, identificate şi care urmau să fie finanţate din bani europeni prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), în exerciţiul financiar 2014 - 2020. Din totalul celor 139 de proiecte aflate pe lista de priorităţi, 56 reprezintă proiecte noi pre-identificate, iar 40 sunt în etapa de fazare, valoarea lor ridicându-se la 756 milioane de euro.

Conform centralizatorului, cele mai multe proiecte (110) sunt cuprinse în sectorul Infrastructură apă şi apă uzată, valoarea estimată pentru implementarea lor fiind de 7,058 miliarde euro, din care 3,028 miliarde euro reprezintă alocare POIM (Uniunea Europeană + contribuţie naţională). Din totalul acestora, 45 de proiecte sunt noi pre-identificate, 22 sunt fazate şi 43 beneficiază de asistenţă tehnică pentru pregătire proiecte (studii fezabilitate etc.).

Alocarea totală prin POIM pentru România, în cazul proiectelor de mediu, pentru perioada financiară 2014 - 2020, se ridică la 4,446 miliarde de euro.

Din datele publicate, în noiembrie, de Ministerul Fondurilor Europene reiese faptul că, la nivelul lunii octombrie, absorbţia curentă a fondurilor europene 2007-2013 scăzuse din cauza Programului Operaţional Sectorial Mediu. În acest caz, s-a înregistrat o diminuare a absorbţiei banilor europeni, de 0,26 puncte procentuale, faţă de septembrie 2016, până la o rată efectivă de 78,55%.

Ministerul Mediului vs Producători: 'A taxa sau a nu taxa deşeurile de ambalaje?'

Luna ianuarie a fost extrem de plină în evenimente pentru ministrul Mediului. Către finalul primei luni a anului 2016, Federaţia Naţională PRO AGRO ameninţa că va sesiza instituţiile europene abilitate dacă Guvernul nu va găsi o soluţie juridică prin care să fie evitată intrarea în colaps a anumitor sectoare din industria agroalimentară românească din cauza triplării taxelor de mediu în sistemul de reciclare a ambalajelor începând cu 25 ianuarie 2016.

În replică, Ministerul Mediului precizează faptul că prin taxarea ambalajelor nu se doreşte aplicarea de penalităţi pentru deşeul nereciclat, ci evitarea infringementului. "Intenţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) nu este de a aplica penalităţi pentru fiecare kilogram de deşeu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem funcţional de management al deşeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situaţie a unui infringement pe această temă, caz în care penalităţile europene ajung şi la 200.000 euro pe zi", nota instituţia.

În scenă intră Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate (OTR), a căror activitate este pusă sub semnul întrebării. Din comunicările oficiale ale Parchetului General, aceste entităţi ar fi prejudiciat statul cu peste 54 de milioane de euro. Producătorii de ambalaje au solicitat, practic, amnistie fiscală, suspendarea termenului pentru depunerea declaraţiilor anuale şi diminuarea penalităţii de 2 lei/kg, prevăzută de lege, în cazul neîndeplinirii ţintelor de reciclare.

Lucrurile nu se opresc aici, iar patronatele şi sindicatele din industria alimentară solicită demisia ministrului Mediului. Aceştia avertizează asupra faptului că, suprataxarea cu 2 lei/kg de ambalaj stabilită prin OUG 196/2005 reprezintă un total de 230 - 250 de milioane de euro, "bani care vor fi plătiţi de cetăţeanul român pe produsele alimentare, iar acel efect de reducere a TVA la alimente va dispărea pe parcusul acestui an".

În acest context al nemulţumirilor, lucrurile escaladează, iar în data de 9 februarie, reprezentanţii industriei alimentare pichetează sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. La eveniment participă în jur de 2.000 de persoane.

În toamna acestui an, producătorii şi importatorii de bunuri ambalate solicită micşorarea taxei de 2 lei/kg de ambalaj nereciclat, considerând că acest tarif a fost stabilit în mod arbitrar de Ministerul Mediului, pentru a permite colectorilor şi reciclatorilor "să încaseze tarife de zece ori mai mari pentru aceeaşi marfă".

Pe de altă parte, "Let's Do It, Romania!" a solicitat Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor să păstreze taxa pentru ambalajele puse pe piaţă la valoarea actuală şi cere Ministerului Mediului măsuri clare pentru rezolvarea problemei deşeurilor din România.

În data de 25 octombrie, Senatul a votat o lege de diminuare a taxelor pentru ambalajele puse pe piaţă de producătorii/importatorii din România, de la 2 lei/kilogramul de deşeu nereciclat la 0,3 lei/kg.

Prin transpunerea Directivei 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, s-a introdus răspunderea extinsă a producătorului ca instrument de implementare, producătorii având obligaţia reciclării ambalajelor devenite deşeuri care provin de la produsele comercializate. În acest sens, se prevedea posibilitatea pentru producători de a transfera obligaţiile de reciclare şi valorificare către un operator economic autorizat de autoritatea de mediu (OTR).

România şi propriul catalog naţional al pădurilor virgine şi cvasi-virgine

În primăvara acestui an, un proiect de HG supus dezbaterii publice de Ministerul Mediului, anunţa întocmirea unei liste consolidate pentru ariile naturale protejate din România. De asemenea, la finele lunii martie, are loc prima întâlnire a Grupului de lucru pentru elaborarea Ordinului de Ministru privind înfiinţarea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, instrument esenţial pentru evidenţierea şi gestionarea acestor ecosisteme forestiere valoroase.

Studiul pentru includerea în catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România va fi elaborat de către specialişti, cu studii superioare în domeniul ştiinţelor naturii - silvicultură, ecologie, biologie, dar şi cu experienţă de minimum 5 ani în domeniu.

La jumătatea lunii octombrie, Romsilva anunţă identificarea primelor 10.000 hectare de păduri virgine virgine şi cvasi-virgine. Aceste suprafeţe sunt, astfel, propuse Ministerului Mediului pentru a fi incluse în Catalogul Pădurilor Virgine. Cea mai mare suprafaţă identificată de Regie se găseşte în judeţul Caraş-Severin.

Tot pe tema ariilor naturale protejate amintim faptul că preşedintele Klaus Iohannis semnează, pe data de 11 mai, decretul pentru promulgarea Legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Potrivit deputatului liberal Lucia Varga, unul dintre iniţiatorii legii, actul normativ oferă posibilitatea de a proteja mai bine şi de a conserva biodiversitatea din ţara noastră. Apariţia noii entităţi nu trece neobservată de organizaţiile de mediu, iar una dintre acestea, Agent Green, sesizează în luna iulie DNA şi DIICOT cu privire la înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. Motivaţia activiştilor de mediu este că Agenţia va permite continuarea distrugerii parcurilor naţionale şi naturale.

România adăposteşte cele mai valoroase ecosisteme din Europa pe nu mai puţin de 1,6 milioane de hectare (rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii), la care se adaugă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu cele 580.000 de hectare. Ariile naturale protejate înfiinţate în România, inclusiv siturile Natura 2000 - arii naturale protejate de interes European - reprezintă 23% din suprafaţa ţării, iar din acest areal pădurile reprezintă 45% din fondul forestier naţional. Parcurile naţionale şi naturale (fără Delta Dunării) reprezintă doar 5% din suprafaţa României.

În ceea ce priveşte zona locală a ariilor protejate, trebuie menţionat faptul că, în data de 16 mai, acumularea Văcăreşti este declarată, prin Hotărâre a Guvernului, parc natural, instituindu-se, astfel, regimul de arie naturală protejată. Ecologizarea Parcului Natural Văcăreşti cade în sarcina Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), ale cărei echipe au demarat acţiunile specifice pe întregul areal, după cum anunţa ministerul de resort. La începutul lunii decembrie, ministrul Mediului a anunţat demararea procedurilor de atribuire în administrare a 11 arii naturale protejate, printre care şi Parcul Natural Văcăreşti. Astfel, toţi cei care vor să depună proiecte pentru administrarea arealului respectiv au la dispoziţie 30 de zile, iar documentele solicitate sunt disponibile pe site-ul Ministerului Mediului. Solicitanţii trebuie să depună un proiect tehnic, în care trebuie să elaboreze viziunea pe care o au pentru aria respectivă, să explice cum vor face zonarea, marcajele, panourile de informare, zonele de campare, amenajările. În plus, trebuie să demonstreze că au resursele financiare să facă acele lucruri şi capacitatea umană. În plus, planul de acţiune trebuie să conţină măsuri de conservare propuse pentru obiectivele care au stat la baza desemnării acelei arii naturale protejate, cu specificarea clară a termenelor de realizare a acestora.

Parcul natural Văcăreşti se întinde pe o suprafaţă de 186 de hectare, iar în ultimii 22 de ani în acest areal s-a format un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaştini, ochiuri de apă, stufăriş, perdele de trestie şi stuf. De asemenea, în zonă au fost identificate specii din mai multe grupe, respectiv: mamifere, păsări, reptile şi amfibieni, faună piscicolă cu peste 90 de specii.

În Europa, singura astfel de zonă umedă urbană este Wetland Centre din Londra, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 40 de hectare.

Programul 'Rabla' - în haine noi; 'Casa Verde' - resuscitare de succes

Dezvoltarea sectorului de protecţie a mediului din România continuă şi în 2016, iar Ministerul Mediului aduce noutăţi în principalele programe derulate în ultimii ani pe acest segment - Programul "Rabla" şi Programul "Casa Verde".

În cazul primului program, acesta este lansat, cu o oarecare întârziere faţă de anul anterior, adică în luna iunie, faţă de aprilie, şi vine cu o extensie dedicată maşinilor electrice şi dezvoltării infrastructurii specifice. Astfel, Programul "Rabla" este împărţit în "Rabla Clasic" şi "Rabla Plus", iar bugetul total alocat se situează la 220 de milioane lei, din care 75 de milioane lei destinate extensiei "Plus". Datorită succesului de care s-a bucurat programul, ministerul de resort suplimentează bugetul în trei rânduri - prima dată în iulie (cu 4.000 de tichete), a doua oară în octombrie (cu 10 milioane de lei) şi a treia oară în noiembrie (3.538 de tichete în valoare de peste 23 milioane lei).

În 2016, în cazul "Rabla Clasic" a rămas în vigoare prima de casare de 6.500 de lei, cu posibilitatea accesării suplimentare a două eco-bonusuri pentru următoarele situaţii: un eco-bonus de 750 de lei care a putut fi adăugat primei de casare, în cazul în care românii au ales să-şi cumpere o maşină al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, respectiv un eco-bonus în valoare de 1.500 lei pentru situaţia în care populaţia a optat pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.

Dacă maşina nouă a respectat ambele criterii, un cetăţean a putut beneficia de ambele eco-bonusuri, ajungând astfel, cu tot cu prima de casare, la o finanţare de 8.750 de lei, suportată de AFM din costul maşinii noi.

În ceea ce priveşte extensia "Rabla Plus", românii care au ales o maşină care nu poluează au beneficiat din partea AFM de două tipuri de eco-tichete: un eco-tichet de 5.000 de lei pentru achiziţionarea unui autoturism nou electric-hibrid sau un eco-tichet de 20.000 de lei pentru maşinile noi 100% electrice.

Un alt program aşteptat de către populaţie este reluat după câţiva ani de pauză. Este vorba despre 'Casa Verde', care aduce, în 2016, noutate "Casa Verde Plus".

Astfel, persoanele fizice au putut să depună dosare pentru finanţare începând cu data de 10 octombrie, în timp ce persoanele juridice, din 17 octombrie. Prin Programul Casa Verde, populaţia şi persoanele juridice au beneficiat de finanţare prin AFM pentru instalarea, înlocuirea sau completarea sistemelor de încălzire clasice cu cele care folosesc energie verde, regenerabilă.

În numai 24 de ore de la demararea programului destinat persoanelor fizice, bugetul se epuizase în proporţie de aproape 40%, echivalent cu 3.800 de dosare depuse, iar cozile formate la agenţiile teritoriale ale Administraţiei Fondului pentru Mediu erau consistente. Ca urmare a acestui trend, Ministerul Mediului anunţă suplimentarea cu 20 de milioane de lei a Programului "Casa Verde" pentru persoanele fizice. În acest mod, bugetul acestui program a fost suplimentat de la 60 de milioane de lei la 80 de milioane de lei.

Eliminarea Timbrului de mediu vs alternativa Ministerului Mediului

Pe final de an, Ministerul Mediului şi, implicit, Fondul pentru Mediu, primeşte o lovitură, după ce Parlamentul votează pachetul de legi propus de liderul PSD, Liviu Dragnea, şi care cuprinde 102 taxe parafiscale ce ar urma să fie eliminate. Printre acestea se regăseşte şi Timbrul de mediu...

După ce, în luna aprilie, Ministerul Mediului anunţa că aproximativ un milion de români care au achitat taxa auto (acel Timbru de mediu) în perioada 2007 - 2013 vor putea beneficia de restituirea sumelor achitate printr-o cerere în acest sens depusă la unităţile teritoriale ale Fiscului, la distanţă de două luni, acelaşi minister precizează că a constituit un grup de lucru care analizează eventuala modificare a legislaţiei privind timbrul de mediu.

Nu mai devreme de luna octombrie a acestui an, ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, pune pe tapet o alternativă la Timbrul de mediu şi care se traduce prin taxarea fiecărui plin de combustibil cu aproximativ 2 lei/fiecare plin, şi prin impozitarea autovehiculului în funcţie de norma de poluare.

Tot pe subiectul Timbrul de mediu, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) trage un semnal de alarmă şi atenţionează că eliminarea acestuia va genera efecte negative şi imediate în piaţa auto, va conduce la creşterea numărului de autovehicule vechi, poluante, a nivelului de poluare atmosferică, iar pe de altă parte încasările la bugetul de stat se vor diminua considerabil.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie şi la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, dar şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.

Din 15 martie 2013 intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.

Cotele de vânătoare şi povestea ursului din Sibiu

Primul semnal de alarmă cu privire la lipsa de protecţie a animalelor sălbatice din România este tras de organizaţia WWF-România, care publică, în 28 septembrie, un comunicat prin care acuză Ministerul Mediului că propune împuşcarea a 1.691 de animale sălbatice strict protejate.

Reprezentanţii organizaţiei sunt nemulţumiţi de faptul de Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), referitor la cotele de vânătoare pentru urşi, lupi şi pisici sălbatice, act normativ care prevede împuşcarea a 552 de urşi, 657 de lupi şi 482 de pisici sălbatice.

Aproape instantaneu, Ministerul Mediului reacţionează şi anunţă, într-o conferinţă de presă, că suspendă procedura de emitere a Ordinului privind derogările acordate la vânătoarea de urs, lup şi pisică sălbatică în condiţiile în care Academia Română a avizat negativ documentul, iar, pe termen scurt, urmează să fie înfiinţat un Serviciu de Urgenţă pentru Animale Sălbatice (SUAS).

În 12 octombrie, timp de peste trei ore, poliţişti, jandarmi, angajaţi ISU şi doi veterinari de la Grădina Zoologică dotaţi cu puşti cu tranchilizante, la care s-a alăturat şi un vânător, au căutat un urs care a străbătut Sibiul, trecând prin zone extrem de circulate din oraş. La finalul operaţiunii, ursul a fost împuşcat, deoarece tranchilizarea sa nu a reuşit.

La ora actuală, uciderea ursului de la Sibiu face obiectul unui dosar penal şi mai multor anchete deschise de autorităţi, pentru a lămuri dacă acest animal sălbatic ar fi putut fi salvat.

Ministerul Mediului, în plan intern şi extern

La jumătatea lunii ianuarie, Ministerul Mediului susţine organizarea, la Opera Naţională, unui eveniment major dedicat împlinirii a 25 de ani de mediu în România. Iniţiativa a aparţinut Asociaţiei Planeta Verde şi a beneficiat de prezenţa foştilor miniştri ai Mediului care s-au perindat la conducerea ministerului de resort, dar şi invitaţi din ţară şi din străinătate.

Ca în fiecare an, şi în 2016, ministerul de resort susţine campania de curăţenie naţională "Let's Do It, România!". Rezultatele? Peste 203.000 de voluntari şi-au adus aportul în cadrul celei de-a 5-a ediţii a campaniei de curăţenie naţională "Let's Do It, România!", derulată în data de 24 septembrie, atât în România, cât şi în Republica Moldova, cantitatea de deşeuri colectată din arealele naturale a fost depozitată în aproximativ 267.700 de saci.

Conform organizatorilor, cei mai activi voluntari de mediu au fost înregistraţi în judeţul Botoşani (17.300 persoane, 20.350 de saci cu deşeuri), urmaţi de către cei din Gorj (14.950 voluntari, 19.887 de saci colectaţi), Vaslui (13.384 voluntari, 15.525 de saci), Maramureş (13.281 voluntari, 13.136 saci), Suceava (9.781 voluntari, 12.636 saci), Prahova (8.592 voluntari, 16.797 de saci), Argeş (7.963 voluntari, 10.463 saci), Dâmboviţa (7.203 voluntari, 8.805 saci), Buzău (6.814 voluntari, 12.746 de saci) şi Arad (5.747 voluntari, 6.916 saci).

În plan extern, România devine semnatară a Acordului de la Paris COP 21, încheiat la Conferinţa Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din luna decembrie 2015, şi îşi asumă, astfel, o serie de ţinte în materie de protecţie a mediului.
România şi alte peste 150 de state au semnat Acordul Istoric privind Schimbările Climatice

Pe data de 22 aprilie, România, alături de 155 de state, semnează la New York Acordul Istoric privind Schimbările Climatice. Obiectivul principal al acordului este limitarea creşterii temperaturii globale la cel mult 2 grade Celsius. Acordul a fost negociat şi agreat la nivel mondial, în cadrul Conferinţei Internaţionale privind schimbările climatice de la Paris, din 12 decembrie 2015. Acordul de la Paris intră în vigoare efectiv şapte luni mai târziu, din 4 noiembrie 2016.

La începutul lunii decembrie, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) anunţă, în marja lucrărilor celei de-a 13-a Conferinţe a Părţilor la Convenţia ONU pentru Diversitate Biologică de la Cancun, Mexic, faptul că ministrul român al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, va prelua funcţia de secretar executiv al Convenţiei ONU pe Biodiversitate, începând din luna martie 2017.

Paşca Palmer îi va succeda, astfel, brazilianului Braulio Ferreira de Souza Dias, cel care va mai ocupa această funcţie până în februarie 2017. Convenţia ONU pentru Diversitate Biologică a luat fiinţă în anul 1993 şi este unul din cele trei cele mai importante Tratate Multilaterale Mondiale de Mediu, alături de Convenţia ONU pentru Schimbări Climatice şi Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării, care au fost adoptate la Summit-ul Mondial de la Rio de Janeiro, din 1992. În prezent, 196 de state au ratificat Convenţia pentru Biodiversitate şi sunt membre ale acesteia.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.