COD GALBEN: 08-12-2021 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala local, ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Buzău;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Canberra, 15 nov /Agerpres/ - "Pădurile" de alge marine riscă să dispară din cauza creşterii voracităţii peştilor în contextul încălzirii apelor ca urmare a schimbărilor climatice, au informat marţi surse academice, relatează EFE.

Un grup internaţional de oameni de ştiinţă a analizat diverse date, care includ înregistrări video realizate între 2002 şi 2012 în apropierea parcului marin Solitary Islands Marine Park, situat în statul australian New South Wales şi la circa 530 kilometri nord de Sydney.

Cercetările au pus în evidenţă faptul că, în acel deceniu, temperatura apei a crescut cu 0,6 grade, a semnalat universitatea UNSW (University of New South Wales) din Australia, într-un comunicat.

În aceeaşi perioadă, pădurile de alge au dispărut şi s-a triplat numărul peştilor tropicali şi subtropicali care se hrănesc cu aceste plante.

Studiul a concluzionat că temperaturile înalte au un impact direct asupra algelor, dar şi unul indirect, sub aspectul apetitului peştilor, care sunt în stare să termine toate algele.

În plus, schimbările climatice au făcut ca peştii de apă caldă să înceapă să invadeze zone temperate şi să desfiinţeze "pădurile" de alge, care constituie habitatul unei mari varietăţi de specii marine, inclusiv moluşte şi crustacee.

"Studiul nostru arată că excesivul consum din partea acestor peşti are un profund impact, a declanşat dispariţia 'pădurilor' de alge şi distrugerea recifelor", a spus Adriana Vergés, de la Institutul de Ştiinţe Marine al UNSW.

"Creşterea numărului peştilor care consumă plante în contextul încălzirii reprezintă o ameninţare importantă pentru ecosisteme atât în Australia, cât şi în întreaga lume", a adăugat Adriana Vergés.

Pe lângă oamenii de ştiinţă de la UNSW, la acest studiu au participat cercetători de la diverse organisme şi universităţi din Australia, Spania (Centro de Estudios Avanzados de Blanes, CEAB) şi Singapore.AGERPRES/(AS - autor: Pepa Siţa, editor: Codruţ Bălu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.