COD GALBEN: 05-03-2021 ora 10 Intre 05 martie, ora 16:00 - 06 martie, ora 16:00 se va semnala ninsori moderate cantitativ, viscolZone in conform textului;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Alba Iulia, 29 mai /Agerpres/ - O echipă de cercetători români va încerca să afle, prin analiza unei carote extrase din Gheţarul Focul Viu, situat în Parcul Natural Apuseni, ce va fi studiată inclusiv în laboratoare din străinătate, cât de mult s-a schimbat temperatura în ultimele două milenii şi în ce măsură aceste modificări climatice au afectat vegetaţia.

Cercetători de la Institutul de Speologie 'Emil Racoviţă' - Departamentul Cluj şi Universitatea 'Ştefan cel Mare' din Suceava au extras o carotă de circa cinci metri din gheaţa perenă care se găseşte în rezervaţia ştiinţifică a acestei peşteri, probele urmând să fie studiate în laboratoare din România (Suceava), Anglia (New Castle), Italia (Milano) şi Polonia (Gliwice), se menţionează într-un comunicat transmis AGERPRES de către preşedintele A.S. Sfinx Gârda, Christian Ciubotărescu.

În acest gheţar subteran sunt conservate informaţii privind structura şi dinamica pădurii din zona în care se află peştera, precipitaţiile care au căzut (tipul, frecvenţa şi intensitatea acestora), precum şi eventualele erupţii vulcanice din Europa care ar fi putut influenţa clima locală, arată sursa citată.

'Scopul acestui studiu este reconstituirea schimbărilor climatice care au afectat Europa Central-Estică în ultimii circa 2.000 de ani. Ne interesează, în principal, viteza cu care s-a schimbat climatul şi magnitudinea schimbărilor. Asta, deoarece cunoscând ce s-a întâmplat în trecut, să putem înţelege mai bine schimbările din viitor', a declarat, potrivit sursei citate, Aurel Perşoiu, cercetător la Institutul de Speologie 'Emil Racoviţă' - Departamenul Cluj şi la Universitatea 'Ştefan cel Mare' din Suceava.

Pentru a obţine această reconstituire s-a făcut un foraj de mai mulţi metri adâncime în Gheţarul Focul Viu, al doilea ca vechime din România (dar şi din Europa), după Gheţarul Scărişoara.

'Analizând această gheaţă vom putea răspunde la întrebări precum: cât de mult s-a schimbat temperatura în ultimii 2.000 de ani, când au avut loc schimbările de temperatură, cât de rapide au fost aceste schimbări. Analizând şi polenul prins în gheaţă, am putea răspunde în ce măsură aceste schimbări climatice au afectat şi vegetaţia. (...)Sperăm să avem un răspuns la aceste întrebări la sfârşitul anului viitor, când vom termina de analizat carota extrasă', a menţionat cercetătorul Aurel Perşoiu.

Gheţarul Focul Viu a fost menţionat ca obiectiv turistic de Czaran Gyula la începutul secolului al XX-lea şi descris mai apoi de Valeriu Puşcariu, în 1934. A fost studiat începând cu 1948 de cercetătorii Institutului de Speologie 'Emil Racoviţă' Cluj, prima hartă fiind realizată de Prof. Dr. Iosif Viehmann şi Mihai Şerban.

Sala, de circa 68 metri lungime şi 46 metri lăţime, adăposteşte un bloc de gheaţă cu un volum de circa 25.000 metri cubi, fiind al III-lea din România după Gheţarul Scărişoara şi Gheţarul din Avenul Borţig.

Numele său vine de la fapul că, printr-o fereastră din tavanul peşterii, razele de soare care cad pe blocul de gheaţă îi dau acestuia un aspect de 'fumegare', ca şi cum ar adăposti un foc.

Gheţarul se află în pădure, la o distanţă de circa o oră de drumeţie de cea mai apropiată arteră de circulaţie, astfel încât echipamentele necesare (generator de curent, cablu, foreză etc) au fost greu de transportat pe poteci.

La reuşita acestei cercetări au contribuit şi Administraţia Parcului Natural Apuseni, prin avizarea studiului, personal de la Ocolul Silvic Sudrigiu şi de la Asociaţia Speologică 'Sfinx' Gârda, mai menţionează sursa citată. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Diana dumitru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.