Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bruxelles,19 nov /Agerpres/ - Negocierile din cadrul Conferinţei internaţionale asupra schimbărilor climatice (COP21), ce va avea loc la Paris în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie, vor oferi o oportunitate unică şi istorică de a combate în mod eficient schimbările climatice, este de părere Miguel Arias Canete, comisarul european pentru energie şi climă, într-un interviu acordat AGERPRES.


AGERPRES: În legătură cu negocierile pentru Conferinţa privind schimbările climatice din luna decembrie, aţi vorbit recent despre necesitatea de a "reduce decalajul dintre procesul tehnic şi cel politic". Aţi putea, vă rog, să oferiţi detalii concrete despre acest subiect şi cu privire la paşii / metodele de a atinge acest obiectiv?

Miguel Arias Canete: Ştiinţa este clară cu privire la ameninţarea directă pe care schimbările climatice o reprezintă pentru planeta noastră şi pentru locuitorii ei: secetele, inundaţiile şi temperaturile în creştere pun deja în pericol vieţile a milioane de oameni. Din acest motiv, negocierile COP21 (cea de-a 21-a Întâlnire a Părţilor /COP/ Convenţiei Cadru ONU pe Schimbări Climatice /UNFCCC/ n.r.) de la Paris vor oferi lumii o oportunitate unică şi istorică de a combate în mod eficient schimbările climatice. Cu toate acestea, pentru a ne asigura că acordul este robust, util şi credibil este nevoie să transformăm angajamentele noastre în acţiuni politice concrete şi să le punem în practică cu un puternic mandat politic.

Pachetul pe care vom lucra în timpul negocierilor COP21 din Paris începe să capete formă, dar există prea multe opţiuni disponibile şi multe aspecte-cheie rămân nerezolvate. Pentru UE, acordul de la Paris trebuie să includă un obiectiv clar de reducere a emisiilor pe termen lung, reguli puternice de responsabilizare şi transparenţă, pentru a conferi credibilitate obiectivelor ţărilor, şi un mecanism de revizuire dinamic pentru a creşte aspiraţiile în timp. Acordul ar trebui să fie, de asemenea, suficient de flexibil pentru a lua în considerare capacităţile la nivel naţional ale Părţilor. În ultimele luni am realizat numeroase progrese către un acord ambiţios şi am încredere că vom avansa şi mai mult în următoarele săptămâni.

AGERPRES: Ţările au avut termen limită 1 noiembrie pentru a-şi prezenta planurile naţionale privind schimbările climatice (contribuţiile preconizate stabilite la nivel naţional - INDC). La 30 octombrie, Secretariatul ONU privind Schimbările Climatice a prezentat raportul de sinteză cu privire la efectul agregat al contribuţiilor preconizate stabilite la nivel naţional. Credeţi că planurile prezentate până acum sunt suficiente pentru a se ajunge la un acord global ambiţios în timpul summitului de la Paris?

Miguel Arias Canete: Până în prezent, peste 161 de părţi, responsabile pentru 94% din emisiile globale, şi-au anunţat contribuţiile la nivel naţional (aşa-numitele INDC-uri). Acest rezultat depăşeşte ceea ce s-a realizat sub auspiciile celui de-al doilea angajament al Protocolului de la Kyoto, în cadrul căruia doar 35 de ţări, responsabile pentru 14% din emisiile globale, şi-au stabilit obiective de reducere a emisiilor. Este un semnal clar din partea guvernelor că îşi doresc să facă din conferinţa de la Paris un punct de cotitură în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pe de altă parte, suntem conştienţi că doar aceste reduceri de emisii preconizate nu sunt suficiente pentru a menţine încălzirea globală sub nivelul de 2 grade Celsius. Potrivit unui studiu al Centrului Comun de Cercetare al Uniunii Europene, cu punerea în aplicare a acestor contribuţii naţionale temperatura va creşte cu aproximativ 3 grade Celsius până la sfârşitul secolului. O menţinere sub pragul de 2 grade Celsius va necesita o acţiune la nivel mondial şi mai consolidată pe baza actualelor INDC-uri. La nivelul Uniunii Europene, favorizăm includerea unui mecanism de evaluare la nivel mondial în acordul de la Paris, care permite ţărilor să se reunească la fiecare cinci ani şi să evalueze progresele înregistrate. Acest mecanism ne-ar ajuta să vedem dacă suntem încă pe drumul cel bun pentru a ne îndeplini obiectivele şi pentru a identifica domeniile în care putem avea aspiraţii mai mari de-a lungul timpului.

AGERPRES: Ultimele negocieri de la Bonn au fost marcate de dezacorduri cu privire la finanţarea ţărilor sărace pentru a-şi îndeplini angajamentele şi la un nou mecanism pentru pierderi şi daune, menite să ajute naţiunile în curs de dezvoltare să facă faţă impactului secetelor, uraganelor şi creşterii nivelului mării. Cum vor fi gestionate aceste dezacorduri şi care sunt perspectivele reale pentru atingerea şi punerea în aplicare a unui acord privind combaterea încălzirii globale?

Miguel Arias Canete: Ultima sesiune oficială de negocieri de la Bonn a condus la opţiuni mai clare de lucru. Suntem în continuare pe drumul cel bun în privinţa unui acord la Paris, însă obţinerea unui rezultat de succes va necesita un angajament continuu pe tot parcursul. Mobilizarea finanţării pentru politici climatice va juca un rol-cheie în deblocarea acestor oportunităţi, alături de alte elemente, cum ar fi cadrele de reglementare utile şi dezvoltarea şi utilizarea de tehnologii ecologice.

UE îşi menţine angajamentul de a oferi cota sa de finanţare din obiectivul de 100 de miliarde de dolari pentru finanţarea politicilor climatice. Suntem pe cale de a îndeplini acest obiectiv ambiţios. Aşa cum evidenţiază studiul lansat recent de OCDE "Finanţarea pentru politici climatice în 2013-2014 şi obiectivul de 100 de miliarde de dolari", finanţarea publică şi privată a generat 62 de miliarde de dolari în 2014, în creştere de la 52 de miliarde de dolari în 2013. În plus, la 10 noiembrie, Consiliul ECOFIN a prezentat noi date privind finanţarea pentru politici climatice în UE în 2014, care ajunsese la 14,5 miliarde de euro. Această cifră reprezintă o creştere substanţială faţă de 2013 şi demonstrează angajamentul UE de a oferi ţărilor în curs de dezvoltare finanţare pentru politici climatice. Franţa, Marea Britanie şi Germania s-au angajat, de asemenea, să-şi dubleze finanţarea pentru politici climatice până în 2020. Marea Britanie va oferi 5,8 miliarde de lire sterline între 2016 şi 2020; Franţa îşi va creşte finanţarea anuală pentru politicile climatice la 5 miliarde de euro până în 2020; iar Germania îşi va dubla finanţarea de la nivelul din 2014 la 4 miliarde de euro sub formă de subvenţii şi la 3 miliarde pe an sub formă de împrumuturi până în 2020.

În plus, noi înţelegem că este foarte important pentru ţările cele mai vulnerabile ca problema pierderilor şi daunelor să fie recunoscută în rezultatul de la Paris, dar şi ca această problemă să fie abordată într-o manieră durabilă şi permanentă după conferinţa de la Paris. Trebuie să combatem aceste preocupări prin consolidarea şi dezvoltarea în continuare a ceea ce se întreprinde în acest moment sub auspiciile Mecanismului Internaţional de la Varşovia pentru pierderi şi daune.

AGERPRES: Care este impactul contextului actual - dominat de criza migranţilor, situaţia instabilă din Ucraina şi din Orientul Mijlociu - asupra atenţiei acordate de diferite state europene unui nou protocol privind schimbările climatice? Ar putea fi afectate în acest context şi fondurile necesare pentru a fi pus în aplicare?

Miguel Arias Canete: Contextul actual reprezintă o provocare în multe privinţe, însă acest lucru nu înseamnă că eforturile depuse de UE sau de statele sale membre în lupta împotriva schimbărilor climatice vor fi afectate. Dimpotrivă, oferirea unui răspuns robust şi coerent la schimbările climatice este de natură să evite conflictele viitoare şi instabilitatea politică. Încălzirea globală afectează deja ţări din Orientul Mijlociu şi nu numai şi ar putea consolida şi, poate, chiar alimenta sau declanşa conflicte politice latente. De fapt, înainte de războiul civil, ţări precum Siria s-au fost confruntat cu secete grave care, potrivit unor experţi, ar fi contribuit şi ele la nemulţumirea socială.

Astfel, contextul actual consolidează necesitatea unei combateri eficiente a schimbărilor climatice. Din acest motiv, UE şi statele sale membre îşi vor păstra angajamentul de a lupta împotriva schimbărilor climatice, precum şi de a oferi finanţare pentru politicile climatice şi alte tipuri de sprijin pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare în tranziţia lor spre societăţi şi economii cu emisii de carbon reduse.

AGERPRES: Rezultatele schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) şi ale mecanismului său de implementare în comun (JI) sunt contestate. Un raport al Institutului pentru Mediu din Stockholm (EUObserver, 24.08.2015) afirma chiar că acestea au înrăutăţit schimbările climatice în loc să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Cum vor fi prevenite astfel de situaţii în sistemul revizuit propus de Comisia Europeană pentru perioada de după 2020?

Miguel Arias Canete: Comisia Europeană a luat deja măsuri de îmbunătăţire a sistemului european de comercializare a emisiilor. Ca o soluţie pe termen lung, vor fi introduse modificări pentru a stabili o rezervă pentru stabilitatea pieţei, din 2018. Această rezervă va prelua surplusul actual de cote şi va îmbunătăţi rezistenţa sistemului la şocuri majore prin ajustarea ofertei de cote ce vor fi licitate. Totul va funcţiona în conformitate cu reguli predefinite care nu vor lăsa nici o marjă de intervenţie pentru Comisie sau statele membre în punerea în aplicare a acestei mecanism.

Mai mult decât atât, Mecanismul de Implementare în Comun (JI) şi alte modalităţi de finanţare, precum Mecanismul Dezvoltării Curate (CDM), nu vor mai fi permise, conform ETS, după 2020. Aceasta este o consecinţă a deciziei şefilor europeni de stat şi de guvern din octombrie 2014 prin care s-a stabilit obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% până în 2030 ca obiectiv intern al Uniunii. Prin urmare, creditele generate prin proiecte de reducere a emisiilor în ţări din afara UE nu pot fi folosite pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Acelaşi lucru se va aplica, de asemenea, pentru credite ETS în ţări care nu aplică schema de comercializare a certificatelor de emisii.

AGERPRES: Noţiunea de "refugiat climatic" este din ce în ce mai frecventă în dezbaterile publice. Intenţionează Comisia Europeană să ofere o definiţie larg acceptată pentru aceasta?

Miguel Arias Canete: Persoanele strămutate cu forţa nu din cauza persecuţiei sau a violenţei generalizate, ci în urma dezastrelor ecologice, nu se califică la protecţie internaţională în baza acquis-ului UE în materie de azil, deoarece cerinţele de protecţie pentru aceste persoane sunt de natură diferită. În acest sens, Uniunea Europeană este implicată activ în Iniţiativa Nansen, ce are drept scop crearea unui consens internaţional cu privire la o agendă dedicată nevoilor persoanelor strămutate în contextul dezastrelor şi efectelor schimbărilor climatice. Comisia Europeană a acceptat, în septembrie 2014, o invitaţie de a deveni co-preşedinte al grupului de prieteni ai iniţiativei Nansen.

UE oferă asistenţă financiară pentru activităţile de cercetare şi dialog care se înscriu în Iniţiativa Nansen. Comisia a finanţat un proiect de 2 milioane de euro în cadrul Programului Tematic pentru Migraţie şi Azil intitulat "Migraţie, mediu şi schimbări climatice: Dovezi pentru Politici" (MECLEP). Acesta explorează modul în care poate contribui migraţia la strategii de adaptare în diverse situaţii prin cercetare bazată pe evaluările naţionale. Proiectul a dezvoltat, de asemenea, un manual de instruire privind migraţia, mediul şi schimbările climatice, precum şi sprijin pentru dialogul politic.

În 2014, o nouă fază a Alianţei mondiale împotriva schimbărilor climatice - iniţiativa emblematică a AMSC+ - a debutat în conformitate cu noul cadru financiar multianual al Comisiei Europene (2014-2020). AMSC + continuă să sprijine ţările cele mai vulnerabile la schimbările climatice, iar importanţa strategică tot mai mare a migraţiei provocate de schimbările climatice va constitui un cadru de suport ori de câte ori apar cereri relevante.AGERPRES/(AS - autor: Ana Bîgu, editor: Mariana Ionescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.