COD GALBEN: 14-02-2025 ora 10 Intre 15 februarie, ora 05 – 15 februarie, ora 18 se va semnala ninsoare viscolită

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 24 aug /Agerpres/ - Parcul Natural Porţile de Fier dezvăluie celor care iubesc şi străbat potecile ţării, unul dintre cele mai frumoase trasee turistice din România, un adevărat răsfăţ: Cazanele Dunării. Cel mai lung defileu natural din Europa, ce străbate Carpaţii la graniţa cu Serbia, presară de-a lungul fluviului Dunărea privelişti sublime cu pereţi calcaroşi impresionanţi, văi carstice, cascade, peşteri, dar şi păduri de fag de peste un secol...

De altfel, cu zestrea sa naturală şi potenţialul istoric şi cultural, Parcul Natural Porţile de Fier atrage, în fiecare an, peste 100.000 de vizitatori, dornici să se bucure de locurile dominate de chipul lui Decebal, săpat în munte timp de 10 ani, de grota Veterani considerată de către daci sanctuarul zeului Zamolxe sau de Mănăstirea Mraconia ("Loc ascuns"), care păzeşte semeaţă cotul Dunării de peste 500 de ani.

Pe de altă parte, ca orice sit natural deschis publicului larg, zona de confruntă cu o serie de vulnerabilităţi, despre care ne-a vorbit, în exclusivitate, Marian Jiplea, directorul Parcul Natural Porţile de Fier.

15 ani de arie protejată
Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejată înfiinţată prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a III-a - Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a peisajelor şi diversitatea biologică pot fi valorificate în condiţiile păstrării nealterate a tradiţiilor, iar calitatea vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor activităţi economice ale locuitorilor, desfăşurate în armonie cu natura.

Poziţionat pe malul stâng al Dunării, în partea de sud-vest a României, Parcul reprezintă răscrucea între localităţile Buziaş şi Gura Văii. În perimetrul său intră şi prelungirile sudice ale Munţilor Banatului (Locvei şi Almăjului) şi Munţilor Mehedinţi, precum şi o parte din podişul Mehedinţi şi fâşia de lac ce aparţine teritoriului naţional.

Datele oficiale relevă faptul că Parcul Natural Porţile de Fier corespunde categoriei V IUCN: 'Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere". Mai precis, vorbim despre o arie naturală protejată al cărei scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală deseori cu o mare diversitate biologică. Este cunoscut că în parcurile naturale se permite derularea activităţilor tradiţionale practicate de către comunităţile din interiorul parcului şi din imediata vecinătate a acestuia. Acestea urmăresc, printre altele: protecţia şi conservarea diversităţii biologice, etnofolclorice, culturale şi a elementelor de peisaj, promovarea activităţilor turistice şi de recreere, încurajarea activităţilor educaţionale şi de conştientizare şi, nu în ultimul rând, promovarea cercetării ştiinţifice şi a monitorizării stării mediului.

Punctual, în lista de priorităţi mai figurează cooperarea internaţională şi colaborarea cu Parcul Naţional Djerdap din Republica Serbia şi alte parcuri similare din ţări ale Uniunii Europene.

Pe teritoriul cu o biodiversitate bogată a Parcului Natural Porţile de Fier sunt incluse două arii de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, respectiv: Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier (10.124,4 hectare) şi Munţii Almăjului-Locvei (118.141,6 hectare). De asemenea, începând din anul 2007, situl de importanţă comunitară Porţile de Fier este parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în suprafaţă de 124.293 hectare.

Biodiversitate luxuriantă recunoscută
Secole de-a rândul, flora şi fauna ce completează, azi, Parcul Natural Porţile de Fier s-a dezvoltat în armonie, graţie condiţiilor climatice existente în zona Dunării.

Biodiversitatea zonei, considerată ca fiind una dintre cele mai luxuriante din Europa, 'îmbracă' suprafeţele calcaroase verticale care păzesc apele fluviului. În acest context, habitatele în care trăiesc specii importante de peşti, amfibieni şi păsări s-au dezvoltat armonios de-a lungul timpului.

Pădurea care acoperă masivele muntoase ale Almăjului şi Locvei în proporţie de 80%, găzduieşte numeroase specii endemice, rare, fire de iarbă, arbuşti şi flori unice.

Din punct de vedere botanic, aici există una dintre cele mai bogate şi mai valoroase colecţii de plante din ţară, numărul de specii determinate până în prezent reprezintă 49,9% din totalul speciilor cunoscute în flora ţării noastre - aproximativ 3.500 de specii. Cu alte cuvinte, pe 0,48% din suprafaţa ţării, cât reprezintă teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier, se află jumătate din numărul de specii cunoscute în flora ţării noastre, ceea ce explică prestigiul floristic pe care l-a dobândit această zonă.

Conform informaţiilor existente pe site-ul dedicat Parcului Natural Porţile de Fier, în acest areal sunt dominate elementele nordice sau apusene (cu un procent de 62,23%), respectiv a celor circumpolare, europene şi continental-europene, medio-europene şi medio-europene-mediteraneene, eurasiatice, inclusiv continentale, arctic-alpine, alpine-balcanice, alpine-carpatice şi atlanto-medio-europene.

Familiile de nevertebrate reprezintă cea mai mare majoritate din fauna cunoscută până în prezent de pe teritoriul Parcului. Unul dintre cele mai cunoscute specimene din acest regn este racul de ponoare (Austropotamobius torrentium), al cărui habitat preferat sunt apele curgătoare reci şi repezi (izvoare, pâraie), dar şi râurile sau chiar lacurile din zona montană. Din păcate, mediul în care această specie trăieşte este, deseori, afectat de poluanţii chimici (detergenţi), proveniţi în special din zona satelor unde se practică spălatul tradiţional în albia râurilor.

Condiţiile de habitat favorizează existenţa unui număr mare de specii protejate. Speciile de amfibieni sunt, de asemenea, bine reprezentate: salamandra (Salamandra salamandra), tritonul (Lissotriton vulgaris), brotăcelul (Hyla arborea), broasca săpătoare (Pelobates fuscus). Dintre speciile de reptile nu trebuie uitate ţestoasa de apă (Emys orbicularis), balaurul (Coluber caspius), şarpele lui Esculap (Elaphe longissima), şarpele de alun (Coronella austriaca), guşterul (Lacerta viridis), şarpele de sticlă (Anguis fragilis). În plus, au fost identificate 205 specii de păsări, multe dintre acestea specii acvatice, ceea ce atestă rolul important al lacului de acumulare în perioada de iernat.

De asemenea, în arealul Parcului Natural Porţile de Fier se întâlnesc 34 de specii de mamifere. Carnivorele sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), cât şi prin specii de dimensiuni reduse: jderul (Martes martes), viezurele (Meles meles). Ierbivore precum căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus) şi mistreţul (Sus scrofa) sunt şi ele bine reprezentate în aceste zone, foarte importante fiind şi speciile de chiroptere (Myotis bechsteinii, Vespertilio murinus, Rhinolophus euryale).

Potenţialul turistic şi cultural al zonei
Fondurile anuale alocate întreţinerii Parcului Natural Porţile de Fier, prin contractului de administrare, se ridică la 739.800 lei. Sunt bani care ajută, într-o anumită măsură, la dezvoltarea sau cel puţin menţinerea unui standard în ceea ce priveşte condiţiile de vizitare a zonei.

Şeful Parcului, Mircea Jiplea, precizează, de altfel, faptul că fluxul de turişti este destul de important, în fiecare an situl fiind vizitat de aproximativ 100.000 de persoane.

'Prin zestrea sa naturală şi prin potenţialul istoric şi cultural remarcabil, Parcul Natural Porţile de Fier reprezintă un spaţiu deschis unui turism organizat, ecologic, oferind vizitatorului îmbinarea activităţilor de recreere şi agrement, cu cele instructiv - educative, de percepţie a mediului şi de protecţie a resurselor naturale şi cultural istorice. Potenţialul turistic al zonei este extrem de ridicat, obiectivele turistice fiind reprezentate de peisajele deosebite, ca punctele de belvedere de pe Ciucarul Mare, tâlve, domul de lavă Trescovăţ, de relieful exocarstic, prezent pe Ciucarul Mic şi Ciucarul Mare ca şi pe platoul carstic de la Sf. Elena, relieful endocarstic - peşterile Ponicova, Gaura cu Muscă, Gaura Haiducească, Zamoniţa şi altele', a subliniat Jiplea.

Printre activităţile turistice ce pot fi desfăşurate în Parcul Natural Porţile de Fier pot fi menţionate: turismul montan (16 trasee turistice marcate), croaziere pe Dunăre (plecare din Orşova), turismul ştiinţific, observaţii ale speciilor de păsări, pescuitul sportive, festivităţi şi sărbători tradiţionale (Nedei, sărbători ale minorităţilor, festivaluri cultural-artistice), bucătăria tradiţională, turism nautic internaţional, sporturi nautice pe Dunăre (canotaj, caiac-canoe, ski-jet), ciclism de tură şi mountain-bike, turism ecumenic, precum şi vizitarea morilor de apă de pe văile Elişeva, Povalina, Cameniţa sau turism ecvestru.

Puncte de atracţie care deosebesc aceste locuri de altele, la fel de speciale, din ţară sunt: Mânăstirea Vodiţa (cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească, având ca intemeietor pe călugărul Nicodim), Mânăstirea Sfânta Ana (ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic, Pamfil Şeicaru, cavaler al Ordinului 'Mihai Viteazu'), Mănăstirea Mraconia, Catedrala Romano-Catolică situată în zona centrală a oraşului Orşova, unică în România prin stilul său arhitectonic, Biserica Sf. Niculae cel Sărac şi Cetatea Tri Kule.

Nu trebuie uitat, fără doar şi poate, Chipul lui Decebal, un basorelief sculptat într-o coloană monolitică naturală de calcar, reprezentând chipul regelui dac. Situată la gura golfului Mraconia, capodopera reprezintă cea mai mare lucrare de acest gen din România, fiind chiar de trei ori mai înaltă decât Colosul din Rodos. Cu înălţime de 40 de metri şi o lăţime de 25 de metri, ea a fost construită între anii 1994-2004.

În plus, Peştera Gaura Ghindiei II (unde au fost descoperite urme de artă rupestră ce aparţin paleoliticului şi neoliticului, dar şi urme din perioada de locuire protodacică şi dacică) şi Peştera Veterani - care poate fi vizitată doar pe apă, cu barca - cunoscută din timpuri străvechi ca sanctuar al zeului Zamolxis, sunt menţionate la capitolul atracţii ale zonei.

În majoritatea localităţilor din Parcul Natural Porţile de Fier se desfăşoară, anual, evenimente tradiţionale ce au la bază frânturi şi episoade religioase sau laice: Balul Mărţişorului (Iloviţa, 28 februarie), Balul Turcilor (Belobreşca, Sviniţa, 27 februarie, Sicheviţa, 2 martie), Balul Izmenelor (Iloviţa, 28 februarie), Fiii Satului (Iloviţa, ultima duminică din luna iulie), Festivalul Smochinelor (Sviniţa), Festivalul Satelor Dunărene (Sviniţa, 1-2 mai), Festivalul Sportului (Sviniţa, 1-2 mai), Festivalul Muzical al Minorităţilor (Sviniţa, august), Ziua Şcolii din Liubcova (Liubcova, septembrie), Festivalul minorităţilor (Bigăr), Concurs de teatru de păpuşi pentru copii (Belobreşca) şi Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate şi sunt legate de hramul bisericii.

Tot pentru turismul recreativ, pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier, în raza localităţilor Şuşca şi Sicheviţa, s-a construit un loc de popas cu observator pentru păsări.

'Obiectivele cele mai vizate sunt în Cazanele Dunării: Chipul lui Decebal, Grota Veterani, Peştera Ponicova, iar estimările arată că avem aproape 100.000 de vizitatori anual', precizează Mircea Jiplea.

Management sustenabil pentru protejarea patrimoniului
Din punct de vedere al banilor europeni, statistica pusă la dispoziţie de către Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier arată că, până la momentul actual, au fost şi sunt în derulare trei proiecte în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de euro. De altfel, un proiect ce urmează să se finalizeze în luna noiembrie a acestui an este şi singurul rămas în derulare, Este vorba despre o iniţiativă prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa 4, intitulată 'RNP Romsilva - Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, garant al unui sistem adecvat de management a biodiversităţii'. Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier este liderul de proiect şi a cărui valoare se ridică la 2,477 milioane de euro.

Pe de altă parte, din anul 2004 şi până în prezent, s-au mai derulat alte 13 proiecte diverse, prin finanţare comună cu diverse entităţi naţionale şi internaţionale.

'Turismul nu se poate dezvolta încă pe măsura potenţialului natural existent. Unităţile de cazare nu sunt suficiente, nu prezintă suficiente dotări, aceasta contribuind la limitarea atractivităţii zonei. Din păcate, în ultima perioadă, există riscul dezvoltării unui tip de turism neorganizat, haotic, limitat la pescuit şi petrecerea timpului liber pe malul Dunării, forme de turism ce pot aduce atingere patrimoniului natural al parcului', atrage atenţia directorul Parcului Natural Porţile de Fier.

De altfel, în ceea ce priveşte vulnerabilităţile sitului, cei care se ocupă de destinele zonei amintesc, printre altele, de introducerea animalelor domestice pe insule, precum şi de actele de braconaj la vânătoare şi pescuit.

Protecţia habitatelor speciilor de floră şi faună se impune pentru eliminarea impactelor negative cauzate prin păşunatul cu animale domestice în mod neorganizat şi necontrolat, tăieri de nuiele de răchită, recoltarea de plante medicinale şi aromatice, extragerea de materiale de construcţie: nisip, pietriş şi altele, precum şi prevenirea poluării apelor cu deşeuri menajere şi animaliere provenite din gospodăriile populaţiei din localităţile situate în amonte.

La fel de expuse pericolului sunt şi speciile de faună şi floră, situaţie corelată de obicei cu presiunea asupra habitatului ocupat de acestea. În acest context, cartarea, menţinerea unei stării de conservare favorabilă sau refacerea stării de conservare specială a habitatelor şi monitorizarea lor înseamnă un punct important câştigat în protecţia ariei naturale. Lista doleanţelor pe care administraţia Parcului Natural Porţile de Fier a întocmit-o este generoasă şi face referire la reducerea poluării fonice, interzicerea sau limitarea folosirii îngrăşămintelor chimice, ierbicidelor sau pesticidelor, evaluarea calităţii apelor, combaterea braconajului la speciile de interes cinegetic şi conştientizarea educarea continuă a comunităţilor locale asupra necesităţii ocrotirii şi protecţiei speciilor de floră şi faună.

În urmă cu 54 de ani, cercetătorul P. Jacuks dădea un verdict pentru zona în care, în prezent, şi-a găsit locul Parcul Natural Porţile de Fier: Defileul Dunării dintre Porţile de Fier şi Cazanele Mari este unul dintre cele mai interesante teritorii din sud-estul Europei centrale. Situaţie valabilă şi azi într-un teritoriu marcat de istorie şi biodiversitate.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.