COD GALBEN: 15-02-2025 ora 10 Intre 16 februarie, ora 08 – 17 februarie, ora 20 se va semnala ninsori și strat de zăpadă COD GALBEN: 15-02-2025 ora 00 Intre 15 - 18 februarie se va semnala vreme rece, nopți și dimineți geroase

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Sofia, 11 aug/Agerpres/ - În cadrul unei vaste acţiuni, organizată de ONG-ul de protecţie a mediului WWF şi cofinanţată de Uniunea Europeană, au fost introduşi circa 50.000 de puieţi de sturioni pe cursul inferior al Dunării, între Bulgaria şi România. Programul îşi propune să salveze o specie care 'a supravieţuit practic neschimbată din vremea dinozaurilor', spune Veselina Kavrakova de la WWF, citată marţi de AFP.

Ea a precizat că pescuitul excesiv al sturionilor pentru caviar reprezintă o ameninţare de dispariţie completă a acestor peşti. Puieţii de sturion de circa 10 centimetri, care s-au dezvoltat în crescătorie, au fost transportaţi circa 400 de kilometri până în satul bulgar Vetren. Sturionul de Dunăre figurează la nivel internaţional ca 'vulnerabil', însă 'situaţia lui este foarte gravă', atrage atenţia Veselina Kavrakova.

Sturionul, peşte cu botul ascuţit care poate trăi până la 100 de ani şi măsura până la şase metri lungime, era în trecut foarte răspândit într-o mare parte a Europei. În prezent se mai găseşte doar pe ultima parte a cursului Dunării. Trăind în majoritatea timpului în Marea Neagră, cu excepţia cegăi care rămâne mereu în apă dulce, sturionii intră în Dunăre pentru a se reproduce.

Până în 1970, sturionii înaintau pe fluviu până în Austria, însă construcţia barajului de la Porţile de Fier îi împiedică să mai facă acest drum. Guvernele român şi bulgar au interzis din 2010 pescuirea sturionilor. 'De o veşnicie' nu s-a mai auzit să se fi pescuit vreun sturion în Dunăre, spune Rumen Ivanov, pescar local.

Specialiştii care au eliberat puietul în apă speră ca majoritatea să supravieţuiască şi să se reproducă în trei-patru ani. Fiecare pui de sturion are un număr prins de înotătoarea stângă, iar WWF vrea să studieze regulat peştii, măsurându-i, observându-le deplasarea şi modul de viaţă.

'Toate aceste informaţii indispensabile pentru protejarea unei specii lipsesc în prezent', regretă Stoian Mihov, unul din responsabilii proiectului în cadrul secţiunii bulgare a WWF. Rezultatele acţiunii de reintroducere a sturionilor în Dunăre vor fi vizibile doar peste câţiva ani, încheie AFP.AGERPRES/ (AS - autor: Lelia Bretan; editor: Mihaela Nicolaescu)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.