Bucureşti, 10 aug /Agerpres/ - La doar 35 de kilometri distanţă de Bucureşti, în judeţul Giurgiu, se întinde pe aproape 25.000 de hectare Parcul Natural Comana, o oază în care natura a creat un adevărat paradis al plantelor şi păsărilor, în mijlocul unui peisaj din ce în ce mai arid şi mai betonat.

Deşi relieful nu este unul spectaculos, caracteristicile naturale, alături de diversitatea biologică imensă, au făcut din Balta Comana a treia zonă umedă din ţară, după Balta Mică a Brăilei şi Delta Dunării, şi a doua ca biodiversitate după Deltă, mai ales că, de-a lungul vremii, aceasta s-a transformat în 'casă' pentru mai mult de 151 de specii de păsări şi 19 de peşti, multe dintre ele protejate la nivel internaţional.

Vestitele întinderi ale Codrilor Vlăsiei, balta cu stufăriş cât vezi cu ochii, canale înguste pe care alunecă sinuos şi lent câte o barcă, maluri 'îngălbenite' de irişi sălbatici, rezervaţiile de bujor, ghimpe sau de mărgăritar, alături de Mănăstirea Comana de pe malul Neajlovului, ctitorită de Vlad Ţepeş la 1462, 'vorbesc' despre adevărate tentaţii pentru cei care vor să se bucure de comorile încă nealterate, zămislite de natură de-a lungul timpului.

Istorie şi natură...
Parcul Natural Comana, arie protejată de interes naţional, a fost înfiinţat în anul 2004 prin Hotărâre a Guvernului României, cu scopul de a proteja diversitatea floristică şi faunistică din zonă, dar şi a habitatelor caracteristice unor specii vulnerabile.

Situl Natura 2000 Comana, parte a reţelei europene de arii protejate Natura 2000, se suprapune parcului şi a fost declarat pentru a proteja întreaga zonă din acest areal, considerată ca fiind de importanţă comunitară. În februarie 2012, Parcul Natural Comana a fost recunoscut ca zonă umedă de importanţă internaţională, fiind declarat şi sit Ramsar, conform criteriilor Convenţiei Internaţionale a Zonelor Umede adoptate la Ramsar în Iran, în anul 1971.

Parcul Natural Comana se află repartizat integral în judeţul Giurgiu, amplasat de la est către vest, sub forma unei fâşii continue de teren, cu lăţime variind de la 0,1 kilometri până la 17 kilometri şi pe o lungime de circa 40 de kilometri.

Suprafaţa totală a parcului este de 24.963 hectare, din care 8.023,5 hectare sunt acoperite cu păduri în care stejarul, teiul şi ulmul tronează de ani buni. Aceste păduri au asigurat, de-a lungul timpului, condiţiile optime pentru menţinerea şi dezvoltarea unui număr mare de specii vegetale şi care adăpostesc, în prezent, o faună variată din care nu lipsesc fazanii, căprioarele, mistreţii, iepurii şi vulpile.

Întinderea de apă, botezată Balta Comana, acoperă 1206,4 hectare, din care 300 de hectare sunt zone umede, mlăştinoase, sărăturoase, inundabile periodic sau diverse lucii de apă. Pe circa 62% din suprafaţa parcului se află terenuri agricole, păşuni, islazuri, localităţi rurale şi drumuri.

Parcul Natural Comana este cunoscut pentru rezervaţia ştiinţifică privind ocrotirea speciei Ruscus aculeatus, adică ghimpele, de la Pădurea Oloaga - Grădinari, care se întinde pe 249,4 hectare, dar şi pentru rezervaţia de la Pădurea Padina Tătarului (231,44 hectare), unde se află specia protejată de bujor românesc (Paeonia peregrina). De asemenea, rezervaţia de mărgăritar din comuna Călugăreni a fost propusă pentru a fi încadrată ca zonă de interes deosebit prin Legea 5/2000.

Primele observaţii asupra biodiversităţii excepţionale întâlnite în această zonă datează încă din secolul al XVIII-lea şi au fost realizate de botaniştii Dimitrie Brândză, Dimitrie Grecescu şi Z.C. Pantu. Un studiu sistematic, complex, asupra diversităţii vegetale a fost realizat însă în anul 1974 de un colectiv de botanişti aparţinând Universităţii din Bucureşti condus de I. T. Tarnavschi, care a menţionat existenţa a peste 1.250 specii de plante pe teritoriul actual al parcului.

Balta Comana găzduieşte, la ora actuală, 141 de specii de păsări, dintre care 71 sunt protejate internaţional, şi 19 specii de peşti, două dintre acestea, ţigănuşul şi cleanul de Comana, găsindu-se doar în acest areal natural. Alte 31 de mamifere trăiesc în zonă, vidra şi pisica sălbatică fiind pe lista celor protejate. Tot aici cresc arbori seculari, în special stejari, declaraţi monument al naturii.

Turismul, între potenţial şi realitate
Deşi potenţialul turistic este redus comparativ cu cel al parcurilor din zonele montane, la Comana, vizitatorii, în special cei din Bucureşti, păşesc în aria naturală protejată în special în weekend-uri. Numărul estimat de vizitatori plătitori este de 10.000 pe an, relevă datele furnizate de Administraţia Parcului. De asemenea, distribuţia acestora înregistrează cele mai mari vârfuri cu ocazia sărbătorilor legale din perioada estivală, de Paşte, Rusalii, 1 Mai sau Sfânta Maria.

"Atracţiile turistice din zona parcului sunt reprezentate de Balta Comana şi rezervaţiile delimitate în parc, peisajul forestier şi luncile inundabile. Totodată, Mănăstirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeş, datează din anul 1462 şi reprezintă un punct deosebit de interes pentru turişti. Mănăstirea a fost reclădită în secolul al XVI-lea de domnitorul Radu Şerban pe ruinele construcţiei iniţiale, iar în incinta sa au fost înmormântaţi Radu Şerban şi Nicolae Pătraşcu, precum şi familia Cantacuzino. Este foarte bine înrădăcinată opinia istoricilor că tot aici ar fi fost înmormântat şi Vlad Ţepeş", a precizat, pentru AGERPRES, directorul Parcului Natural Comana, Valentin Grigore.

Locul pe care a fost înălţată mănăstirea Comana a fost, odinioară, o insulă în mijlocul mlaştinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, uşor de incendiat la vreme de primejdie. Acum, 12 călugări slujesc şi întreţin sfântul lăcaş.

Pentru a sărbători unicitatea rezervaţiei de bujor, sătenii din comuna Mihai Bravu organizează, în fiecare an, în luna mai, "Sărbătoarea Bujorului". Deşi a fost o sărbătoare inventată de comunişti, încă din anii '60, aceasta a fost reluată după anii '90 ca unică modalitate de revitalizare a zonei ce trăieşte doar de pe urma grădinăritului.

Un alt punct de atracţie ce nu trebuie trecut cu vederea este Crucea lui Mihai. Monumentul istoric realizat în anul 1913 şi restaurat în 1993, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a domnitorului Mihai Viteazu, se află în localitatea istorică Călugăreni. Alături de acest edificiu, vizitatorii Parcului Natural pot admira şi ruinele Palatului Domnesc ctitorit de Radu Şerban, situat în localitatea Goştinari.

Turist în Comana
Drumeţii, plimbări cu barca şi cu atelaje, învăţarea meşteşugurilor tradiţionale, pescuit, cicloturism, observarea animalelor, toate pot fi încercate de turişti chiar şi numai într-un sejur de weekend, la preţuri atractive. Potrivit site-ului www.comanaparc.ro, tariful de vizitare al parcului este de numai 3 lei/persoană, iar pentru o zi de campare trebuie să scoţi din buzunar 15 lei. O plimbare cu barca cu motor cu patru locuri costă 120 de lei/oră, pentru închirierea unui caiac cu trei locuri trebuie să plăteşti 60 de lei pe oră, iar pentru o lotcă 50 de lei pe oră.

Ca să poţi intra cu barca prin labirintul de canale, trebuie să închiriezi un ghid de la Administraţia Parcului, cu 23 de euro/zi pentru grupuri de cel puţin trei persoane, în timp ce observarea faunei costă 16 euro/persoană.

Alte câteva trasee semnalizate care pot fi parcurse 'la picior" sunt menţionate de sursa citată ca fiind drumul de 4 kilometri denumit 'Poiana Brigadierului', ce cuprinde ca obiective Poiana Brigadierului - Aleea Boierului - Conacul Cantacuzinilor sau traseul 'Crucea de Piatră', de 5 kilometri, cu zona Rezervaţiei de Mărgăritar şi Iezer.

Turiştii se pot delecta în împrejurimi prin 'Rezervaţia de Bujor', de opt kilometri, cu un popas la Padina de apă, 'Rezervaţia de Ruscus aculeatus', pe şase kilometri, care cuprinde şi Stejarii Seculari şi Fântâna cu Nuc, sau traseul de şapte kilometri denumit 'Fântâna Hoţilor' (Ţârâitori) cu popas la Padina cu Scaieţi. Legenda spune că în locul numit azi 'Fântâna cu Nuc' ar fi fost decapitat Vlad Ţepeş, al cărui trup a fost dus, apoi, şi îngropat la mănăstirea Comana, nu la Snagov.

Probleme, soluţii, proiecte
Reprezentanţii Administraţiei parcului afirmă că lipsa drumurilor amenajate către parc, a reţelelor centralizate de apă-canal pentru localităţile din parc şi limitrofe, a potecilor de vizitare, dar şi a indicatoarelor, sunt principalele probleme care frânează dezvoltarea turismului în zonă. Totodată, trebuie menţionată lipsa educaţiei de mediu în rândul turiştilor sau comportamentul neadecvat al acestora şi al membrilor comunităţilor locale faţă de natură.

Soluţiile pot veni, însă, cu ajutorul unor proiecte derulate cu fonduri europene sau naţionale pentru educarea şi conştientizarea turiştilor, dar şi prin sancţionarea lor, dacă nu respectă condiţiile impuse de mediu.

Administraţia Parcului Natural Comana a participat la implementarea mai multor proiecte, după dobândirea de către Romsilva a responsabilităţii administrării parcului în anul 2005. Printre cele mai importante se află "Reconstrucţia ecologică a Bălţii Comana - Judeţul Giurgiu" (REBACO), implementat în perioada 2009 - 2013, prin programul POS MEDIU, în valoare totală de 7,41 milioane lei. Administraţia Parcului Natural Comana a fost partener secund în aceste proiect, întregul buget fiind alocat liderului de proiect, respectiv Consiliului Judeţean Giurgiu.

"Reducerea activităţilor neconforme şi gestionarea riscurilor în Parcul Natural Comana (RANGER)" este un alt proiect ce se află încă în faza de implementare, acesta fiind finanţat din POS Mediu. Valoarea totală a bugetului este de 2,055 milioane lei.

'Natura în şcoli şi şcoala în arii protejate' (NinS) reprezintă un proiect finanţat din fonduri norvegiene în cadrul granturilor SEE, în care administraţia parcului este partener de proiect, iar bugetul său este de 2.206,60 lei.

Pentru perioada următoare, Administraţia Parcului Natural Comana îşi propune să implementeze un proiect destinat reintroducerii castorului (Castor fiber) în Balta Comana şi un altul pentru monitorizarea vidrei (Lutra lutra).

În ceea ce priveşte fondurile anuale alocate de RNP - Romsilva pentru Parcul Natural Comana, din 2009 şi până în 2013, acestea au fost de 418.238 de lei, însă în fiecare an din ultimii menţionaţi cheltuielile nu au depăşit 400.000 de lei.

Apropierea foarte mare de Bucureştiul suprapopulat şi pitorescul întregului Parc Natural Comana constituie o resursă importantă pentru atragerea turiştilor în zonă, însă, fără o dezvoltare sustenabilă şi prietenoasă faţă de mediu, precum şi în lipsa aplicării unor rigori specifice ariilor protejate, zona cu natura sa magnifică nu poate avea un viitor durabil. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, Mariana Nica, editor: Oana Tilică)