COD GALBEN: 15-02-2025 ora 10 Intre 16 februarie, ora 08 – 17 februarie, ora 20 se va semnala ninsori și strat de zăpadă COD GALBEN: 15-02-2025 ora 00 Intre 15 - 18 februarie se va semnala vreme rece, nopți și dimineți geroase

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 24 iun /Agerpres/ - L-a inspirat pe Henri Matisse, a fost adusă pe podiumul modei internaţionale de Yves Saint-Laurent, a făcut istorie cu Regina Maria, a fost asimilată Cântării României în perioada comunistă şi a fost adaptată de generaţia hippie.

În prezent, ia nu e nici în patrimoniul UNESCO, nu are o zi naţională în România, dar are perspectiva unui institut dedicat, prin iniţiativa La Blouse Roumaine.

*** De la Regina Maria la Yves Saint-Laurent, ia românească intră în moda europeană

Ia românească a intrat în modă în perioada interbelică, atunci când Regina Maria a României s-a lăsat fotografiată şi filmată în bluza tradiţională românească şi astfel a rămas în conştiinţa boemei Europe a acelor vremuri.

Pentru întâlnirile oficiale, Regina Maria a trebuit să adapteze ia românească la ţinute speciale şi să iasă din canoane.

"Regina Maria a apărut în câteva fotografii cu ii tradiţionale, în primii ani după sosirea sa în România şi în câteva cărţi poştale de la început de secol XX. Apoi a realizat că în vizitele internaţionale nu putea merge cu aceleaşi veşminte din vatra satului. Trebuia să le adapteze puţin la context, pentru a fi înţeleasă de cultura occidentală", povesteşte Andreea Tănăsescu, iniţiatoare a mişcării La Blouse Roumaine, comunitate formată online, care stă la baza demersului "Ziua Universală a Iei - 24 iunie".

Ia a atins celebritatea în lumea artei în lucrarea "La Blouse Roumaine" a lui Henri Matisse, dar şi în "Le Reve (Visul)" - pictură ce ilustrează o femeie în ie dormind, ce are ca mesaj reveria unei lumi a păcii, într-un context istoric conflictual. De altfel, spune Andreea Tănăsescu, această a doua lucrare a lui Matisse, inspirată din ia românească, a adus acestui element vestimentar faima care l-a făcut să fie adaptat chiar de generaţia hippie.

"Ia a ajuns în marea modă adusă de Yves Saint-Laurent, în anii '70", spune Andreea Tănăsescu, adăugând că, de altfel, creatorii internaţionali care au folosit ia drept inspiraţie pentru colecţiile lor (de la Yves Saint-Laurent la Tom Ford) au respectat normele de compoziţie ale acesteia. "Aproape că au copiat-o. Au luat un model pe care l-au adaptat comercial. Nu au modificat structura iei", explică Andreea Tănăsescu, care apreciază faptul că, în schimb, unii designeri români realizează nişte aşa-numite "struţo-cămile", inspiraţi de bluza tradiţională.

"Ia a devenit un fashion icon datorită designerilor străini, iar studiile lor indică faptul că ia este dorită aşa cum e. În colecţiile internaţionale nu prea a fost modificată. Problema este la noi. Noi fugim de imaginea ei tradiţională, nu străinii. Noi nu avem în ţară niciun soi de instituţie mare care să dea unui tânăr designer sau unui designer informaţia necesară pentru a construi o colecţie de modă inspirată de textilele tradiţionale. Nu poţi să lucrezi doar cu studii etnografice când tu ai de-a face cu o industrie globală unde miza culturală e imensă", susţine Andreea Tănăsescu.

*** De la şezătoarea din sat la Facebook - ia reînvie în comunitatea virtuală

Momentul de decădere al iei în România, consideră Andreea Tănăsescu, a fost perioada comunistă, când ţăranii au fost desproprietăriţi, iar sistemul îi dorea pe toţi oamenii egali, îmbrăcaţi în aceleaşi uniforme, nicidecum în haine personalizate.

"Ia era introdusă în zona de 'Cântarea României', în costumele uniforme ale ansamblurilor de muzică populară. Evident că semnificaţia ei era modificată fundamental, aşa cum s-a întâmplat cu întreaga viziune despre lume a culturii ţărăneşti autentice. Acum e diferit. Ne curăţăm istoria, ne luăm înapoi cel mai iubit brand. Şi e un brand colectiv, e un brand comunitar. Toată lumea contribuie, toată lumea are ceva de câştigat", afirmă Andreea Tănăsescu.

Ea apreciază că reînvierea iei a venit de la o altă comunitate, cea virtuală, de pe Internet.

"Ia în varianta tradiţională e menţinută de comunităţile tradiţionale unde se fac ii pentru a fi purtate la sărbători, nu vândute. Pentru ca o ie să fie tradiţională trebuie să fie cusută într-o comunitate care are moştenite anumite valori. (...) Acum se construiesc şi comunităţi noi online, unde femei din Barcelona şi femei din Sydney cos o ie, aşa cum se întâmplă în grupul Semne cusute în acţiune, mişcarea iniţiată de arhitecta Ioana Corduneanu", spune ea.

În opinia Andreei Tănăsescu, "reînvierea iei vine în momentul apariţiei internetului, odată cu democratizarea surselor de informare".

"Cred că asistăm la crearea unor noi comunităţi. Fiind un produs al unei comunităţi, ia nu există în afara comunităţii", declară Andreea Tănăsescu.

De altfel, pagina de Facebook "La Blouse Roumaine", care are drept identitate vizuală celebrul tablou al lui Matisse, este, la rândul său, o comunitate virtuală a celor care iubesc şi susţin ia şi a fost motorul iniţiativei 24 iunie - Ziua Universală a Iei.

Pentru Andreea Tănăsescu, demersul ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să fie numită Ziua Universală a Iei nu a fost "o luptă" ci o strategie de comunicare bine pusă la punct pe Facebook.

La sfârşitul anului 2012 a fost creată pagina de Facebook "La Blouse Roumaine", iar în 2013 a fost făcută publică intenţia ca 24 iunie să devină o zi dedicată iei. Răspunsul comunităţii virtuale a fost, spune Tănăsescu, potrivit aşteptărilor şi chiar mai mult de atât. "Reacţia oamenilor a fost fantastică. Mi-am dorit, dar nu m-am aşteptat să se întâmple atât de repede şi atât de frumos", mărturiseşte ea.

Dezamăgirile au început când ziua de 24 iunie a rămas o victorie online şi nu a devenit sărbătoare naţională oficială, deşi, spune Tănăsescu, a existat o propunere în acest sens în Parlament. În schimb, în Republica Moldova, Ziua Iei a fost notificată oficial de către Ministerul Culturii.

De altfel, Ziua Iei este pe cale de a deveni oficială chiar şi în Statele Unite ale Americii. Bogdan Banu şi comunitatea românească din Washington, susţinuţi de Ambasada României, au depus o cerere ca ziua de 24 iunie să fie proclamată ca Zi a Iei în Washington DC.

*** Institutul iei şi textilelor tradiţionale româneşti, momentul zero - dezbateri şi crowdfunding

Pentru a crea un mediu interdisciplinar de studiere a iei, o autoritate care să acorde certificate de autenticitate iilor, dar şi un nucleu de cercetare a iei, reprezentanţii "La Blouse Roumaine" vor lansa, pe 24 iunie, o dezbatere publică în jurul constituirii "Institutul iei şi textilelor tradiţionale româneşti", anunţă Andreea Tănăsescu.

Ea spune că detaliile legate de acest institut vor fi discutate, timp de două luni, la Galeria Galateca din Capitală, iar modul de finanţare dorit este crowdfunding-ul.

În cadrul institutului vor colabora etnografi, etnologi, antropologi, specialişti în comunicare. "Împreună vrem să construim o bază de date de informaţie pentru toţi cei care vor să aprofundeze acest subiect. (...) Este un institut care trebuie să rămână oamenilor, umanităţii", subliniază Tănăsescu.

Finanţarea, adaugă ea, va fi o variantă a programului de colectă publică "Daţi un leu pentru Ateneu", în varianta online, de data aceasta, pentru ie.

În ceea ce priveşte starea cercetărilor despre ie în România, Andreea Tănăsescu opinează că lipsesc în special studiile interdisciplinare şi informaţia unificată.

"Lipseşte o bază de date actuală, lipseşte o hartă digitală cu modele de ii, lipsesc studii de antropologie sau semiotică despre ii. Ori dacă există, nu sunt aduse în atenţia publicului. Ia trebuie înţeleasă din perspectiva comunităţii căreia îi aparţine, ea trebuie identificată cu valorile culturii locale. (Ia - n.r.) e văzută ca o pânză cu anumite broderii, care vin dintr-o zonă... dar ce spun acele broderii - mai puţin. Asta chiar ne-am dori. Să avem o informaţie unificată", afirmă Tănăsescu.

Mai mult, ea îşi doreşte ca institutul să poată dezvolta chiar un studiu în urma căruia IA să fie protejată juridic ca brand naţional, monetizabil. "În Norvegia există Bunad Institute, un fel de institut al costumului naţional. Au făcut de curând o statistică a valorii acestui costum şi au concluzionat că ajunge la 6 miliarde de euro. (...). Noi nu ştim acum care este valoarea unei ii vechi sau a uneia noi, ori a pieţei de artizanat", explică ea.

De altfel, Andreea Tănăsescu mărturiseşte că dedicarea sa pentru proiectul "La Blouse Roumaine" are la origine o promisiune. "E o promisiune pe care mi-am făcut-o în 2005... că nu o să mă las până nu voi descoperi acel element al brandului de ţară care poată să spună lumii povestea reală a României, la care putem contribui toţi, oriunde ne-am afla în această lume. Asta a fost ce m-a ţinut în acest proiect", spune ea.

Cu sau fără ajutor de la instituţii ale statului, ia nu va înceta să existe şi nu îşi va schimba forma, este de părere Andreea Tănăsescu.

"Mişcarea online de reînviere a 'craft'-urilor este peste tot în lume. Pe platforma globală a internetului a explodat în ultimii ani conţinutul identitar. Deci ia va exista, pentru că românii vor găsi întotdeauna metode de colaborare pentru a salva şi a transmite mai departe ADN-ul lor cultural", subliniază aceasta. Mai mult, iniţiatoarea "La Blouse Roumaine" susţine că marea întrebare, în ceea ce priveşte ia, este legată de faptul că acest element vestimentar nu se schimbă odată cu vremurile.

"Ia nu se va transforma ci, dimpotrivă, noi vom dezvolta diverse metode de cercetare care să ne ajute să înţelegem de ce ia nu s-a transformat, de ce, de atâta timp, nu vrea să se transforme şi de ce e mereu la modă şi e mereu modernă", adaugă Andreea Tănăsescu. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Andreea Rotaru)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.