Piatra Neamţ, 10 mar /Agerpres/ - Considerat de secole ca fiind Athosul României, Muntele Ceahlău oferă, în locuri ştiute doar de călugări, o plantă cu proprietăţi miraculoase asemănătoare ginsengului. Schinducul, aşa cum se numeşte această plantă, a fost adusă de călugări chiar de pe Athos şi aclimatizată pe Ceahlău, aici fiind de altfel singurul loc din România unde poate fi găsită.
Chiar şi aşa, locurile în care se găseşte schinducul nu este la îndemâna oricui. Doar monahii din Durău ştiu unde, în urmă cu mai bine de o sută de ani, au fost plantate răsadurile aduse din Grecia. Iar acest secret este transmis doar în mediile monahale.
Călugării pun această plantă la macerat în ţuica de prune, iar băutura devine, în urma acestui proces, un întăritor al organismului, datorită proprietăţilor miraculoase ale plantei.
''Schinducul este o plantă întăritoare, folosită mai ales în perioadele de post sau primăvara când omul iese slăbit din iarnă. Ţuica de prune se face toamna, apoi planta respectivă este culeasă de pe Ceahlău şi se pune în sticlă, la macerat, câteva luni. Ţuica cu schinduc are o culoare gălbuie şi un gust deosebit pentru că dispare gustul de prune şi capătă un parfum delicat. Această băutură se face în special în mediile monahale. Se spune despre schinduc că este ginsengul României. Dar schinducul este o plantă care creşte doar în anumite zone de pe Ceahlău, ştiute în special de călugări, care păstrează însă secretul'', a declarat, pentru AGERPRES, Florentina Buzenschi, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie.
Schinduc este o plantă erbacee cu florile alb-verzui, cu fructe ovale, aromatice, cu un miros care are o tentă de pătrunjel. La prepararea băuturii se folosesc în special rădăcina plantei şi o mică parte din tulpină, fără frunze şi fructe.
Această băutură nu se găseşte în comerţ şi este oferită pelerinilor de către călugării de la Schitul de la Dochia sau de la Mănăstirea Durău. De asemenea, unii dintre proprietarii de pensiuni din zona masivului Ceahlău au schinduc pe care îl scot şi îl oferă turiştilor doar la momentele festive din an. AGERPRES/(AS - autor: Gabriel Apetrii, editor: Georgiana Tănăsescu)
Chiar şi aşa, locurile în care se găseşte schinducul nu este la îndemâna oricui. Doar monahii din Durău ştiu unde, în urmă cu mai bine de o sută de ani, au fost plantate răsadurile aduse din Grecia. Iar acest secret este transmis doar în mediile monahale.
Călugării pun această plantă la macerat în ţuica de prune, iar băutura devine, în urma acestui proces, un întăritor al organismului, datorită proprietăţilor miraculoase ale plantei.
''Schinducul este o plantă întăritoare, folosită mai ales în perioadele de post sau primăvara când omul iese slăbit din iarnă. Ţuica de prune se face toamna, apoi planta respectivă este culeasă de pe Ceahlău şi se pune în sticlă, la macerat, câteva luni. Ţuica cu schinduc are o culoare gălbuie şi un gust deosebit pentru că dispare gustul de prune şi capătă un parfum delicat. Această băutură se face în special în mediile monahale. Se spune despre schinduc că este ginsengul României. Dar schinducul este o plantă care creşte doar în anumite zone de pe Ceahlău, ştiute în special de călugări, care păstrează însă secretul'', a declarat, pentru AGERPRES, Florentina Buzenschi, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie.
Schinduc este o plantă erbacee cu florile alb-verzui, cu fructe ovale, aromatice, cu un miros care are o tentă de pătrunjel. La prepararea băuturii se folosesc în special rădăcina plantei şi o mică parte din tulpină, fără frunze şi fructe.
Această băutură nu se găseşte în comerţ şi este oferită pelerinilor de către călugării de la Schitul de la Dochia sau de la Mănăstirea Durău. De asemenea, unii dintre proprietarii de pensiuni din zona masivului Ceahlău au schinduc pe care îl scot şi îl oferă turiştilor doar la momentele festive din an. AGERPRES/(AS - autor: Gabriel Apetrii, editor: Georgiana Tănăsescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.