COD GALBEN: 22-06-2021 ora 10 Intre instabilitate atmosferică temporar accentuată Interval de valabilitate se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată Interval de valabilitate COD PORTOCALIU: 22-06-2021 ora 10 Intre 23 iunie se va semnala val de căldură și disconfort termic accentuat COD GALBEN: 23-06-2021 Intre 07:10 si 09:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Harghita;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Medellin /Columbia/, 19 feb /Agerpres/ - Una dintre formele de manifestare ale schimbărilor climatice provocate de fenomenul de încălzire globală ar putea fi dublarea frecvenţei de producere a fenomenului El Nino - unul dintre cele mai distructive fenomene climatice de pe glob, conform oamenilor de ştiinţă, se precizează într-un material publicat de Thomson Reuters Foundation.

Fenomenul El Nino se produce atunci când apa de la suprafaţă, din zona sudică, tropicală a Oceanului Pacific, se încălzeşte şi se deplasează dinspre partea estică a oceanului spre cea vestică, modificând regimul precipitaţiilor pe întreg globul şi aducând cu sine, deopotrivă, secete, furtuni şi inundaţii în diferite zone ale planetei.

Printre efectele fenomenului El Nino se numără perioadele de secetă din Africa, pierderi ale recoltelor în Asia de Sud-Est, inundaţii în Peru şi Ecuador şi incendii în pădurea amazoniană - efecte care produc la rândul lor pagube de miliarde de dolari.

Conform observaţiilor, fenomenul El Nino se produce o dată la un interval cuprins între 5 şi 7 ani, iar fenomenele El Nino foarte puternice se succed cu o frecvenţă de o dată la două decenii. Un studiu recent, publicat în ultimul număr al revistei Nature, atrage atenţia asupra faptului că 17 din 20 de modele computerizate de evoluţie climaterică folosite de specialişti preconizează că manifestările puternice ale fenomenului El Nino ar putea să-şi dubleze frecvenţa, producându-se o dată la fiecare 10 ani.

'Dacă cineva îmi spune că frecvenţa producerii fenomenului El Nino se va dubla, eu nu mi-aş face de două ori mai multe griji... Aş fi mult mai îngrijorat de atât", a comentat Germán Poveda, hidroclimatolog la Universidad Nacional de Colombia şi membru al Grupului Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climei din cadrul ONU (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC). Poveda studiază fenomenul El Nino şi efectele sale asupra regiunilor tropicale ale planetei de mai bine de 25 de ani.

Printre altele, Columbia este o ţară foarte expusă efectelor fenomenului El Nino, o ţară care poate fi invocată oricând ca un exemplu care să ilustreze efectele negative diverse ale acestui fenomen, de la generarea de hidroenergie până la agricultură şi de la epidemii până la regimul navigaţiei fluviale, conform cercetătorului columbian.

Columbienii îşi amintesc căderile sistemului naţional de energie electrică şi raţionalizarea energiei din perioada mai 1992 - februarie 1993. Columbia obţine majoritatea necesarului de energie electrică din hidrocentrale, iar fenomenul El Nino a dus la secarea rezervelor de apă necesare funcţionării acestor centrale. Această ţară a fost nevoită chiar să treacă la sistemul cu oră de vară pentru a reduce cererea de energie.

Căderile reţelei electrice au avut un impact uriaş asupra economiei. În 1994, o nouă lege deschidea oportunităţii de a genera electricitate pentru investitorii privaţi, iar în ultimii 20 de ani au fost modificate reglementările privind regimul energiei electrice pentru a asigura stabilitatea surselor de energie în perioadele în care se manifestă efectele fenomenului El Nino. În prezent, în Columbia există reglementări care stimulează dezvoltarea de surse de energie stabile pe termen lung, care favorizează construcţia de hidrocentrale şi termocentrale de mare capacitate.

Unele culturi agricole au, de asemenea, de suferit din cauze secetei în perioadele de producere a fenomenului El Nino, însă acesta nu este şi cazul culturii pentru care este vestită Columbia - cultura de cafea. Luis Fernando Samper, reprezentant al Federaţiei Cultivatorilor de Cafea din Columbia, a explicat că perioadele calde şi secetoase sunt bune pentru producţia de cafea, dar ele favorizează înmulţirea lui "la broca", un gândac dăunător care mănâncă boabele de cafea şi poate distruge recolte pe suprafeţe întinse.

Ţinerea sub control a acestui dăunător este o acţiune foarte costisitoare şi reprezintă unul dintre motivele pentru care cultivatorii de cafea preferă să-şi dispună culturile la altitudini mai mari. Zona agricolă din apropiere de oraşul Pereira a fost părăsită de cultivatorii de cafea după o astfel de invazie a gândacilor "la broca" dintr-o perioadă de manifestare El Nino.

Fenomenele El Nino din ce în ce mai puternice nu sunt însă singura grijă a columbienilor. Oamenii de ştiinţă avertizează că nu există încă studii foarte documentate despre fenomenul La Nina, "sora" mai rece a fenomenului El Nino. Fenomenul La Nina este provocat de răcirea puternică a apei de la suprafaţa Oceanului Pacific şi este răspunzător, la rândul său, de o serie de modificări climatice dramatice la nivel global.

În 2010 Columbia a primit o grea lovitură din partea fenomenului La Nina, după ce căderile record de precipitaţii au produs inundaţii şi unele dintre cele mai grave dezastre provocate de climă din istoria acestei ţări.

În acel an inundaţiile produse de La Nina au afectat peste 4 milioane de columbieni, adică aproximativ 9% din totalul populaţiei. Un studiu realizat în 2013 de către Institutul Smithsonian pentru Studii Tropicale (Smithsonian Tropical Research Institute) estima cuantumul pierderilor suportate de columbieni şi costurile de refacere a infrastructurii distruse la 7,8 miliarde de dolari.

În acel an au avut de suferit chiar şi culturile de cafea, chiar dacă acestea nu sunt de obicei dispuse în zone inundabile. Excesul de umiditate din sol şi căderile masive de precipitaţii au afectat procesul de creştere şi de înflorire al plantelor de cafea.

'Arbuştii de cafea erau verzi dar producţia de cafea a fost foarte slabă în acel an", conform lui Samper. Acest declin al producţiei, cumulat cu răspândirea unei ciuperci pe frunzele arborilor de cafea, au făcut ca industria columbiană a cafelei să fie mai vulnerabilă în faţa manifestărilor de tip La Nina decât a celor de tip El Nino, a mai adăugat el.

Deocamdată, modele climaterice existente nu au ajuns la un consens general cu privire la durata viitoarelor fenomene de tip El Nino sau la frecvenţa şi intensitatea manifestărilor fenomenului La Nina. Pentru a răspunde şi acestor întrebări este nevoie de mai multe studii în domeniu.AGERPRES/(AS - editor: Codruţ Bălu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.