COD GALBEN: 21-11-2019 ora 18 Intre 18:00 si 23:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge local la rafală 55...65 km/h in Județul Gorj, Județul Olt, Județul Dolj, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 21-11-2019 ora 18 Intre 18:00 si 00:00 se va semnala intensificări ale vântului care la rafală vor atinge 55-65 km/h in Județul Caraş-Severin; COD GALBEN: 21-11-2019 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală, local 55...60 km/h in Județul Ialomiţa, Județul Argeş, Județul Buzău, Județul Prahova, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Dâmboviţa, Județul Teleorman; COD GALBEN: 21-11-2019 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala intensificări locale ale vântului, cu rafale de 55 - 65 km/h in Județul Constanta, Județul Tulcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Washington, 8 mai /Agerpres/ - Ideea maşinilor superinteligente care vor încerca să preia controlul asupra Pământului şi să elimine societatea umană, idee exploatată de altfel de o serie de filme SF precum "The Terminator" sau "The Matrix", nu pare foarte departe de materializare conform unor oameni de ştiinţă care susţin că până în anul 2100 am putea ajunge să luptăm pentru supravieţuire împotriva maşinilor mai inteligente decât noi, informează LiveScience.com.

Unii futurologi consideră chiar că evenimentul denumit singularitate, punctul de la care inteligenţa artificială o poate egala şi apoi depăşi pe cea umană, ar putea să se producă peste doar 16 ani.

Însă aproape fiecare expert în computere poate oferi o predicţie diferită cu privire la momentul producerii singularităţii. Unii vorbesc despre un viitor utopic în care oamenii îşi vor transcede limitele fizice cu ajutorul maşinilor - viitorii cyborgi - în timp ce alţii vorbesc despre un viitor în care oamenii îşi vor pierde treptat o mare parte din abilităţi, urmând să fie absorbiţi în noi tipuri de organisme care funcţionează pe baza unei inteligenţe artificiale (AI), la fel ca mitocondriile - fabricile de energie de la nivel celular.

În cartea sa "The Singularity is Near: When Humans Transcend Biology" (Singularitatea se apropie: Când oamenii transcend biologia - Viking, 2005), futurologul Ray Kurzweil susţine că maşinile vor ajunge la fel de inteligente ca oamenii până în anul 2029, iar până în 2045 calculatoarele vor fi "de miliarde de ori mai puternice decât inteligenţa umană neajutată".

"Estimările mele nu s-au schimbat, dar poziţia consensuală a specialiştilor în AI s-a schimbat destul de mult, apropiindu-se de estimările mele", a scris Kurzweil într-un mesaj e-mail pentru LiveScience.

Bill Hibbard, un specialist în calculatoare de la Universitatea din Wisconsin-Madison, nu este adeptul unor predicţii atât de apropiate, dar este la rândul său convins că AI-ul va ajunge la nivelul inteligenţei umane undeva în secolul XXI. "Chiar şi dacă cea mai rezervată predicţie a mea se adevereşte, înseamnă să acest lucru se va produce cândva de-a lungul vieţii unor oameni care deja s-au născut", a precizat Hibbard.

Alţii sunt însă mai sceptici. "Nu văd niciun semn că ne-am apropia de singularitate", susţine Ernest Davis, cibernetician la New York University. Deşi inteligenţa artificială a demonstrat că poate să lupte de la egal la egal cu cei mai buni jucători de şah, ea se află încă la ani lumină de capacitatea unui copil de 7 ani în ceea ce priveşte simţul comun, viziunea, limbajul şi intuiţia cu privire la modul de funcţionare al lumii fizice.

Spre exemplu, datorită acestei intuiţii, un om poate vedea o altă persoană răsturnând o ceaşcă de cafea şi va şti instant că rezultatele vor fi nişte cioburi şi o baltă de cafea pe jos. Un computer, de cealaltă parte, va trebui să se lanseze într-un laborios program de calcule şi simulări pentru a ajunge la aceeaşi înţelegere a urmărilor unui gest simplu.

Odată ce singularitatea se produce, omenirea nu va fi neapărat în pericol, susţine Bill Hibbard. Pur şi simplu ne vom îmbunătăţi performanţele de inteligenţă şi capacităţile fizice prin inserţia de părţi cibernetice. Cele două singularităţi prin care a trecut omenirea în istorie - Revoluţia Agriculturii şi Revoluţia Industrială - au dus la dublarea productivităţii economice la fiecare 1.000 şi respectiv la fiecare 15 ani, susţine şi Robin Hanson, economist la George Mason University din Washington, D.C., care lucrează la o carte despre viitoarele singularităţi. El este însă convins că odată ce calculatoarele vor deveni la fel de inteligente ca şi oamenii, productivitatea economică se va dubla la fiecare săptămână sau lună.

Această rată rapidă de creştere a productivităţii va fi posibilă odată ce principalii actori economic nu vor mai fi oameni ci programe inteligente de administrare a companiilor.

Această creştere ameţitoare a productivităţii s-ar putea însă să nu fie un lucru bun. O consecinţă ar fi că roboţii ar putea să supravieţuiască unor scenarii apocaliptice care ar duce la dispariţia oamenilor. "O societate sau economie bazată în principal pe roboţi nu va avea aceleaşi temeri privind distrugerea naturii pe care le are societatea umană", susţine Robin Hanson.

Alţii oameni de ştiinţă susţin că ne-am afla deja în toiul unui eveniment de tip singularitate. Oamenii au renunţat deja la multe sarcini care reveneau inteligenţei - cum ar fi abilitatea de a scrie de mână, de a naviga, de a memora anumite lucruri sau de a face calcule matematice, observă Joan Slonczewski, microbiolog la colegiul Kenyon şi autor al unei cărţi SF cu titlul "The Highest Frontier" (Tor Books, 2011). De la inventarea tiparului, oamenii au continuat să-şi redefinească inteligenţa şi să transfere din ce în ce mai multe sarcini asupra maşinilor. În prezent, chiar şi sarcini considerate până nu demult ca aparţinând de esenţa umanităţii, cum ar fi grija pentru bătrâni sau pentru bolnavi sunt preluate de roboţi concepuţi special.

"Întrebarea este dacă putem să evoluăm până ne scoatem singuri din existenţă, fiind înlocuiţi treptat de maşini? Şi cred că este o întrebare care rămâne deschisă", susţine Slonczewski.

De fapt, o analogie interesantă pentru viitorul evolutiv al omenirii este cea legată de mitocondrii, "fabricile" de energie de la nivel celular. Mitocondriile erau la un moment dat organisme independente, dar cândva, de-a lungul firului evolutiv, o celulă ancestrală a înglobat aceste bacterii primitive iar apoi, de-a lungul timpului, aceste bacterii au lăsat celula să preia majoritatea funcţiilor pe care le îndeplineau singure, rămânând să producă exclusiv energie pentru celulă.

"Devenim treptat ca mitocondriile. Noi le oferim energie, noi le pornim, dar maşinile fac din ce în ce mai multe lucruri în locul nostru", a mai subliniat Slonczewski pentru LiveScience.AGERPRES/(Codruţ Bălu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.