Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Lăsând impresia că sfidează conceptele geometriei, prin formele impredictibile, discontinue şi distorsionate, dar şi trecerea timpului, prin aspectul său ce se opune continuu şi rebel convenţiilor, Muzeul Guggenheim Bilbao de artă modernă şi contemporană este o bijuterie a arhitecturii şi a culturii, înălţată pe ţărmul spaniol al Oceanului Atlantic.

Greu de crezut că de la inaugurarea Muzeului Guggenheim Bilbao, ce pare desprins din viitor, atât la exterior cât şi la interior, se împlineşte în acest an un sfert de secol. La deschiderea sa, în 1997, clădirea ce avea să fie admirată de-a lungul anilor de milioane de vizitatori şi să adăpostească o pleiadă de lucrări artistice, a fost considerată ea însăşi o operă de artă, fiind descrisă drept una dintre cele mai spectaculoase structuri reprezentative pentru deconstructivism.

 



Clădirea muzeului de artă modernă şi contemporană din Ţara Bascilor a fost proiectată de arhitectul şi designerul Frank Gehry, născut în 1929 în Canada, renumit pentru creaţiile sale în stilul deconstructivist, o mişcare a arhitecturii postmoderne apărută în anii 80, caracterizată de "încălcarea regulilor" arhitecturii clasice, de fragmentare, absenţa aparentă a armoniei şi simetriei, contradicţie, impredictibilitate, haos controlat şi "dezasamblarea" formelor consacrate.

Printre lucrările cele mai frapante ale lui Gehry, recompensat cu Premiul Pritzker, cea mai prestigioasă distincţie din lumea arhitecturii, se numără Dancing House (Casa care dansează) din Praga, uimitoarele Walt Disney Concert Hall din Los Angeles şi Lou Ruvo Center for Brain Health (LRCBH) din Las Vegas, clădirea Louis Vuitton Foundation (Fondation d'entreprise Louis-Vuitton), muzeu de artă şi centru cultural din Paris, Frederick R. Weisman Art Museum din Minneapolis, Museum of Pop Culture (MoPOP) din Seattle, dar şi 8 Spruce Street din New York, un zgârie-nori cu 76 de etaje, una dintre cele mai înalte clădiri rezidenţiale din lume. De asemenea, arhitectul semnează proiectul viitorului muzeu de artă Guggenheim Abu Dhabi de pe Insula Saadiyat din Emiratele Arabe Unite, a cărui inaugurare este prevăzută pentru 2025.

 



Muzeul Guggenheim Bilbao, una dintre cele mai admirate lucrări ale arhitecturii contemporane, se înalţă pe marginea estuarului râului Nervion, în nordul Spaniei, şi a fost inaugurat la 18 octombrie 1997 de regele Juan Carlos I.

În pofida complexităţii proiectului, clădirea a fost ridicată fără a se depăşi termenul prevăzut iniţial sau bugetul estimat, de 89 de milioane de dolari.

La această construcţie colosală, ce se întinde pe 24.000 de metri pătraţi, s-au folosit peste 25.000 de tone de beton - fiind necesară o fundaţie complexă din cauza structurii solului, cu numeroşi stâlpi de susţinere ajungând la o adâncime medie de 14 metri -, o structură principală metalică unică şi structuri metalice complexe peste aceasta, potrivit companiei constructoare, compania Ferrovial.

 



Clădirea are la bază piatră calcaroasă de culoare bej extrasă din carierele spaniole Huéscar (Granada) şi este acoperită cu 33.000 de plăci de titan, dispuse ca nişte "solzi". Acest material a fost ales deoarece are jumătate din greutatea oţelului, este rezistent la intemperii, este mai puţin poluant şi a corespuns perfect conceptului arhitectului.

Acoperişurile unduitoare ale muzeului adăpostesc lucrări reprezentative pentru o diversitate de stiluri, de la impresionism, expresionism, abstract, Bauhaus, Dada, minimalism, primitivism, ori artă conceptuală şi brută, la neo-conceptualism, fotorealism, purism, constructivism, pop art, cubism, futurism, suprarealism sau suprematism, potrivit site-ului muzeului, www.guggenheim-bilbao.eus.

Operele expuse aparţin unor artişti spanioli şi internaţionali, reunite în expoziţii permanente dar şi temporare, în continuă schimbare, reflectând aspectul dinamic al structurii muzeului. Printre acestea se numără şi creaţii ale sculptorului român Constantin Brâncuşi incluse în diverse colecţii.

Specifice acestui muzeu sunt instalaţiile la scară mare, cum ar fi colosala operă rece şi metalică lucrată, însă, din oţel laminat la cald şi cu aspect maleabil, intitulată "Snake", realizată de Richard Serra pentru Guggenheim Bilbao. Aceasta constă din trei panglici enorme ce se unduiesc pe circa o sută de metri, cu o greutate de circa 180 de tone, şi este inclusă în instalaţia uriaşă "The Matter of Time", o serie de opt sculpturi la care Serra a lucrat între 1994 şi 2005.

Printre artiştii expuşi la Guggenheim Bilbao se numără, de asemenea, Ai Weiwei, Salvador Dalí, Paul Gauguin, Claude Monet, Jackson Pollock, Camille Pissarro, Pablo Picasso, Egon Schiele, Vincent van Gogh, Takeo Yamaguchi, Vasily Kandinsky, Anselm Kiefer, René Magritte sau Andy Warhol.

 



Trei instalaţii artistice se remarcă în exteriorul clădirii. "Fontaine de feu" ("Fântâna de foc") este o lucrare postumă de Yves Klein (1928-1962), o sculptură cu foc şi apă, pe care artistul vizionar şi-a imaginat-o în anii 50, un joc între două - poate chiar trei - dintre cele patru elemente primordiale, flăcările ţâşnind în aer, pline de viaţă, şi reflectându-se la suprafaţa apei statice, liniştite.

O altă instalaţie ce a creat senzaţie la Muzeul Guggenheim Bilbao este "Puppy" ("Căţeluş") de Jeff Koons, artist recunoscut pentru astfel de isprăvi vizuale ce testează limitele dintre cultura populară şi cultura de elită într-un joc vizual hibrid. Acest uriaş West Highland Terrier de 12,4 metri înălţime, îmbrăcat într-o cantitate imensă de pământ şi acoperit cu mii de plante şi flori, care păzeşte muzeul ca un gardian supradimensionat însă cu aspect plăcut, îmbină, potrivit site-ului muzeului, trecutul şi prezentul prin combinarea conceptului de grădină din secolul al XVIII-lea cu modelele computerizate sofisticate şi reprezintă un monument dedicat sentimentalismului, menit să confere, potrivit artistului, "încredere şi siguranţă".

Poate cea mai reprezentativă instalaţie este, însă, "Maman" ("Mamă"), un păianjen-mamut de 9,1 metri înălţime, conceput de artista Louise Bourgeois, născută în 1911 la Paris şi decedată în 2010 la New York. Sculptura, ce uimeşte şi înfricoşează în acelaşi timp, realizată în 1997, a fost inspirată de mama artistei, care era ţesătoare, şi reprezintă contradicţia asociată maternităţii, rolul de protector şi totodată de prădător, conform site-ului muzeului. Instalaţia este realizată într-o varietate de tehnici şi materiale, cuprinzând elemente din bronz, oţel inoxidabil, dar şi marmură, folosită la cele 32 de ouă din sacul de sub abdomen.

Construcţia Muzeului Guggenheim Bilbao, la iniţiativa guvernul basc a fost o adevărată mană cerească pentru zona portuară în care a fost ridicat şi pentru oraş, atrăgând anual sute de mii de vizitatori, chiar şi în 2020, când instituţia a avut 315.908 vizitatori, în scădere cu 73% faţă de 2019, conform The Art Newspaper, din cauza pandemiei de COVID-19 care a afectat toate muzeele lumii.

 



Proiectul a reuşit să transforme un oraş industrial aflat în dificultate într-o metropolă culturală, potrivit Deutche Welle, revigorând complet reginea lipsită de atractivitate, o performanţă denumită "efectul Bilbao" sau "efectul Guggenheim", un fenomen prin care, conform The Guardian, investiţiile culturale asociate unei arhitecturi spectaculoase ar trebui să echivaleze cu o creştere economică pentru localităţile mai puţin norocoase. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

 

Foto: guggenheim-bilbao.eus

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.