Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Una dintre cele mai spectaculoase gări din lume, Jungfraujoch este situată pe ''acoperişul Europei'', la aproape 3.500 de metri altitudine, în Elveţia, într-un peisaj de poveste din Alpii Bernezi.

Gara este aşezată în apropierea ''şeii'' Jungfraujoch (3.463 metri), punctul inferior de pe creasta ce face legătura între Muntele Mönch (4.107 metri) şi Muntele Jungfrau (4.158 metri), la frontiera îngheţată dintre cantoanele Berna şi Valais.

La numai câţiva metri mai jos se află gara Jungfraujoch, modestă în pofida celebrităţii sale internaţionale, tranzitată deopotrivă de turişti din toată lumea sosiţi în zona alpină pentru practicarea sporturilor de iarnă, dar şi de curioşi, dornici să experimenteze călătoria cu trenul la mari altitudini şi să trăiască senzaţia de a păşi pe un peron situat la 3.454 de metri.

Călătorii care coboară din tren în gara situată la cea mai mare altitudine din Europa, pot vizita, printre altele, Platoul Jungfraujoch, mai multe puncte de observaţie de unde pot fi admirate vârfurile albe dimprejur, inclusiv gheţarul Grosser Aletsch, precum Sphinx Observatory (3.572 metri), parcul de distracţii Snow Fun Park Jungfraujoch, palatul de gheaţă (Ice Palace) şi au la dispoziţie trasee marcate, împrejmuite, cafenele, restaurante, magazine de suveniruri, expoziţii, dar şi mai multe cabane. În acest loc funcţionează, de asemenea, oficiul poştal aflat la cea mai mare altitudine din Europa, cu propriul cod poştal, 3801, potrivit myswitzerland.com.

 



Regiunea Jungfrau-Aletsch-Bietschhorn este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO datorită diversităţii ecosistemelor sale, potrivit whc.unesco.org şi oferă o experienţă de neuitat.

Zona Jungfraujoch a devenit accesibilă tuturor turiştilor în urmă cu peste un secol, începând din anul 1912 când a fost inaugurată gara, punctul terminus al căii feroviare inedite, ce străbate zonele montane neprielnice, la suprafaţă şi mai ales prin tunele.

Gara este deservită de trenurile de pe calea ferată Jungfrau, din Kleine Scheidegg, unde se conectează cu serviciile din Interlaken, Lauterbrunnen, Wengen şi Grindelwald prin căile ferate Bernese Oberland şi Wengernalp.

Construcţia căii ferate Jungfrau, un proiect de pionierat în Alpi, vizionar şi revoluţionar datorită altitudinii mari şi a terenului accidentat, nu a fost ferită de amânări şi de evenimente dramatice, însă a depăşit toate obstacolele, mai întâi prin munţii Eiger şi Mönch, apoi pe Jungfraujoch, potrivit paginii de internet Rail Info Interlaken, jungfrau.ch.

 



Temerarii care au escaladat aceste vârfuri, ce formează un triunghi montan ce a fascinat, de-a lungul timpului, poeţi, pictori şi erudiţi, i-au inspirat pe vizionari să râvnească la amenajarea unor căi ferate în zonele înalte, năzuinţe care au început să se concretizeze la sfârşitul secolului al XIX-lea, în timpul ''febrei feroviare montane''. Punctul culminant al acestui val a fost calea ferată Jungfrau.

Numeroşi ingineri, politicieni şi antreprenori au fost fascinaţi de ideea cuceririi Alpilor prin proiecte turistice, la sfârşitul anilor 1800, când au fost schiţate mai multe proiecte diferite, toate având ca punct de origine Lauterbrunnental, niciunul dintre ele nefiind însă realizat.

În 1893, însă, în timpul unei drumeţii în zonă, antreprenorului elveţian Adolf Guyer-Zeller i-a venit ideea, privind de la înălţime spre Lauterbrunnental, Eiger, Mönch şi Jungfrau şi spre trenul care se deplasa pe noua linie Wengernalp către Kleine Scheidegg, să construiască o cale ferată între această localitate şi Jungfrau. Chiar în aceeaşi zi, ajuns în camera de hotel, el a schiţat traseul acesteia, viitoarea cale ferată Jungfrau Railway, care avea să ajungă la Jungfrau nu din Lauterbrunnen ci din gara Kulm, pe linia Wengernalp Railway, din Kleine Scheidegg, la 2.064 de metri.

 



Potrivit proiectului lui Guyer-Zeller, fiecare oprire a trenurilor pe această cale ferată avea să fie o destinaţie turistică în sine, fapt care a permis construcţia liniei feroviare în etape.

La 27 iulie 1896 a început construcţia propriu-zisă a liniei Jungfrau Railway, între Kleine Scheidegg şi gheţarul Eiger, un proiect ce a necesitat numeroşi muncitori, majoritatea din Italia, care au lucrat cu forţa braţelor şi unelte rudimentare, fără ajutorul utilajelor sofisticate. În plus, echipamentele şi proviziile necesare iarna, când trenurile cu abur nu funcţionau, au fost transportate cu câini Husky. În paralel a fost construită o centrală electrică şi staţii pentru transportul energiei necesare funcţionării căii ferate.

După doi ani, prima parte a liniei a fost pusă în funcţiune, cu fast, iar Guyer-Zeller a reuşit să atragă interesul investitorilor pentru continuarea proiectului.

De la gheţarul Eiger construcţia a continuat chiar şi după moartea lui Guyer-Zeller, în 1899, lovindu-se de diverse dificultăţi pe parcurs, inclusiv de schimbări de planuri, de structură a conducerii proiectului şi greve ale muncitorilor. Preţul plătit a fost chiar mai mare, 30 de lucrători pierzându-şi viaţa în evenimente dramatice, în general în urma unor accidente cauzate de explozii în timpul spargerii muntelui pentru amenajarea celor circa 7 kilometri de tunel feroviar. Managementul proiectului a încercat diverse metode pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, inclusiv, potrivit jungfrau.ch, oferirea unei sticle de vin roşu pe zi fiecărui muncitor.

În cele din urmă, la 21 februarie 1912 construcţia a fost finalizată, la Jungfraujoch, oficial cel mai friguros loc din Elveţia, conform datelor MeteoSwiss, Biroul Federal de Meteorologie şi Climatologie din ţară (deşi este posibil să existe temperaturi mai scăzute în alte zone, în care nu există însă staţii meteo). ''O lucrare măreaţă, un triumf al ingineriei moderne'', a scris ziarul Neue Zürcher Zeitung la acea vreme.

Cinci luni mai târziu, la 16 ani de la începerea construcţiei, primul tren decorat festiv, încărcat de turişti, a parcurs traseul de 9,3 kilometri până la gara Jungfrau, iar compania a sărbătorit reuşita pe platoul montan, într-un cadru spectaculos.

Imagini din zona Jungfraujoch pot fi vizionate la adresa de internet www.jungfrau.ch/webcams/top-of-europe-jungfraujoch/


Anul European al Căilor Ferate 2021 este o iniţiativă propusă de Comisia Europeană în luna martie 2020 şi adoptată de Parlamentul European şi de Consiliu în decembrie acelaşi an, ca parte din eforturile UE de implementare a Pactului verde european, ce va permite economiei blocului să devină durabilă prin realizarea neutralităţii climatice până în 2050.

În UE transportul feroviar produce sub 0,5 % din emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi, reprezentând una dintre cele mai durabile forme de transport de marfă şi de călători. Printre alte beneficii, căile ferate sunt, de asemenea, excepţional de sigure şi conectează oameni şi întreprinderi din întreaga UE prin intermediul reţelei transeuropene de transport (TEN-T). În pofida acestor avantaje, numai aproximativ 7 % dintre călători şi 11 % din volumul de mărfuri circulă pe calea ferată, semnalează Comisia Europeană.

Anul European al Căilor Ferate are drept scop să promoveze transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator şi sigur. "Mobilitatea noastră viitoare trebuie să fie durabilă, sigură, confortabilă şi accesibilă din punct de vedere financiar. Transportul feroviar ne oferă toate acestea şi chiar mai mult! Anul European al Căilor Ferate ne dă posibilitatea de a redescoperi acest mod de transport'', a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, citată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Pentru această iniţiativă a fost ales 2021 pentru că va fi primul an complet în care normele convenite în cadrul celui de al patrulea pachet feroviar (finalizarea spaţiului feroviar unic european) vor fi puse în aplicare în întreaga UE. De asemenea, 2021 marchează mai multe aniversări importante pentru transportul feroviar: cea de a 20-a aniversare a primului pachet feroviar, cea de a 175-a aniversare a primei legături feroviare dintre două capitale ale UE (Paris-Bruxelles), precum şi 40 ani de TGV (tren de mare viteză) şi 30 ani de ICE (Intercity-Express). Festivalul internaţional de artă EUROPALIA a ales căile ferate ca temă pentru 2021. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)

 

Sursa foto: Jungfraujoch - Top of Europe / facebook.com

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.