COD GALBEN: 29-09-2020 ora 11 Intre 29 septembrie, ora 11:00 - 30 septembrie, ora 10:00 se va semnala 29 septembrie, ora 11:00 - 30 septembrie, ora 10:00Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Pictorului Rafael nu-i plăcea probabil forma nasului său aşa că a înlocuit-o cu o versiune idealizată în faimosul său autoportret, informează Reuters.

Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Roma, după ce au realizat o reconstrucţie computerizată 3D a chipului maestrului renascentist pe baza unui mulaj din ghips, datând din 1833, a ceea ce se crede că a fost craniul pictorului.

 

Foto: (c) TOR VERGATA UNIVERSITY AND FONDAZIONE VIGAMUS/Handout via REUTERS


1833 este anul în care rămăşiţele, despre care se crede că au aparţinut bărbatului supranumit de contemporanii săi ''divinul'' pentru perfecţiunea pe care încerca să o cuprindă în operele sale, au fost exhumate ultima dată.

''Cu siguranţă a făcut astfel încât nasul să arate mai rafinat'', a declarat Mattia Falconi, biolog molecular în cadrul Universităţii Tor Vergata (Roma II). ''Nasul său era, să spunem, puţin mai proeminent''.

 

Foto: (c) TOR VERGATA UNIVERSITY AND FONDAZIONE VIGAMUS/Handout via REUTERS


Rafael a decedat la Roma în 1520, la vârsta de 37 de ani, probabil în urma unei pneumonii, şi a fost îngropat în Panteonul din Roma.

Autoportretul, în mod normal expus în galeria Uffizi din Florenţa, însă în prezent găzduit de Roma pentru expoziţia care marchează 500 de ani de la decesul artistului, a fost realizat cu circa 15 ani înainte, când artistul nu purta barbă.

Tabloul înfăţişează un nas mai acvilin, formă pe care Rafael a inclus-o şi în alte opere în care s-a pictat pe sine.

 


Foto: (c) TOR VERGATA UNIVERSITY AND FONDAZIONE VIGAMUS/Handout via REUTERS


Reconstrucţia facială arată mai degrabă chipul pictorului mai aproape de data decesului, atunci când purta barbă.

Falconi, împreună cu o echipă de antropologi judiciari şi de alţi experţi, a reconstituit chipul cu ajutorul unor tehnici de stratificare a ţesutului folosite de specialiştii în investigaţii criminalistice.

Rezultatul a fost un chip similar cu cel al maestrului aşa cum apărea pe o gravură de Marcantonio Raimondi, unul dintre elevii acestuia.

''Când am terminat, mi-am spus 'Am mai văzut chipul acesta înainte'', a declarat Falconi pentru Reuters, într-un interviu telefonic.

 

Foto: (c) TOR VERGATA UNIVERSITY AND FONDAZIONE VIGAMUS/Handout via REUTERS


O altă similaritate este cu protagonistul picturii ''Portret de bărbat'', realizată în perioada 1512-1515, de Sebastiano del Piombo, contemporan şi rival al lui Rafael.

Timp de mai multe secole, au existat speculaţii potrivit cărora oasele dezgropate în 1833 şi reînhumate într-o criptă reamenajată e posibil să nu-i fi aparţinut lui Rafael întrucât unii dintre elevii săi au fost mai târziu îngropaţi lângă el.

Dar Falconi crede că cercetarea indică, într-o proporţie de 85%, că este vorba despre craniul lui Rafael ca urmare a similarităţilor cu cea mai mare parte a trăsăturilor artistului, aşa cum au apărut acestea în tablourile sale sau ale contemporanilor săi.

 

Foto: (c) TOR VERGATA UNIVERSITY AND FONDAZIONE VIGAMUS/Handout via REUTERS


Cercetarea lui Falconi nu a primit însă doar laude din partea comunităţii ştiinţifice. Un critic de artă care scrie pentru publicaţia La Repubblica, din Roma, a declarat că reconstrucţia facială a produs o ''versiune de joc video'' ieftin a lui Rafael.

Falconi speră ca mormântul lui Rafael să poată fi redeschis la un moment dat pentru a fi realizate teste directe asupra craniului. Acest lucru poate rezolva numeroase mistere, inclusiv pe cel privind cauza morţii pictorului. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Ana Bîgu, editor online: Gabriela Badea) 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.