COD GALBEN: 27-11-2021 ora 19 Intre 19:40 si 23:00 se va semnala ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Dolj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Mai multe asociaţii ale magistraţilor solicită sesizarea CCR privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016, referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Solicitarea transmisă de Uniunea Naţională a Judecătorilor din Romania (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din Romania (APR) este adresată Avocatului Poporului şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"În data de 16.11.2021, Camera Deputaţilor a adoptat intempestiv, după 5 ani de lăsare în nelucrare, legea de aprobare a controversatei OUG nr. 6/2016, prin care Guvernul a acordat Serviciului Român de Informaţii statutul de 'organ special de cercetare penală', atribuind, astfel, unui serviciu de informaţii secret, un rol activ în procesul penal, fapt de natură să afecteze drepturile fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil. Adoptarea OUG nr. 6/2016 a fost criticată dur, la data respectivă, de asociaţiile de magistraţi, care au invocat vicii grave de neconstituţionalitate şi au cerut Parlamentului respingerea acesteia", se arată într-un comunicat transmis joi de asociaţiile de magistraţi.

Conform aceleiaşi surse, proiectul adoptat nu a corectat niciunul dintre viciile semnalate, astfel că se impune ca CCR să verifice compatibilitatea proiectului cu Constituţia.

UNJR, AMR, AJADO şi APR susţin, printre altele, că adoptarea OUG 6/2016 s-a făcut fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul de lege adaugă organelor de cercetare penală şi "lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ceea ce extinde în mod neclar sfera persoanelor care dobândesc dreptul de a face cercetare penală, normele privind verificările modului în care sunt puse în executare mandatele de interceptare sunt lacunare şi neclare.

Deputaţii au dat, marţi, vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă, în 9 mai 2016.

Proiectul de lege conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie, ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma "ori de alte organe specializate ale statului".

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat.

Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.

SRI poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanţa 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloş: "Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală". AGERPRES / (AS - autor: George Onea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Preda)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.