Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Un judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus marţi începerea judecării pe fond în dosarul în care fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

Magistratul a respins toate cererile şi excepţiile ridicate de avocaţii lui Tăriceanu şi a stabilit că rechizitoriul, probele şi actele de urmărire penală întocmite de procurori sunt legale.

"Respinge ca nefondate cererile şi excepţiile formulate în cauză. Constată legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală cu rechizitoriul nr. 402/P/2018 din 26 noiembrie 2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, privind pe Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton şi Ovidiu Marcu, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare", se arată în decizia instanţei.

Tăriceanu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi senatorul Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Potrivit Parchetului General, din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal). Ca urmare, acesta a folosit fără drept calitatea oficială de senator. Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări.

Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, procurorii au reţinut că, în perioada 2 martie 2017 - 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, "a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare".

Procurorii mai spun că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

În luna martie 2020, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.

"I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală. În al doilea rând, i-am explicat că am respectat toate prevederile din Legea 96/2006, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului, care stabileşte care sunt atribuţiile preşedintelui. Acuzaţia de abuz în serviciu aş spune că este o invenţie, pentru că parlamentarii nu pot fi acuzaţi ca un funcţionar. Noi nu avem atribuţii de serviciu, ci cu totul şi cu totul alte obligaţii, care derivă din exercitarea mandatului de parlamentar", spunea, la acea vreme, Tăriceanu. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.