Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Evaluarea bunei reputaţii morale şi profesionale privind numirea fostului deputat PSD Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ revine în mod exclusiv Parlamentului, iar Curtea Constituţională nu se poate erija în controlorul deciziei Legislativului, a explicat CCR în motivarea deciziei din 18 noiembrie de respingere a sesizărilor PNL şi USR în acest caz.

Potrivit judecătorilor constituţionali, numirea unei persoane la şefia Consiliului Legislativ se face în baza unor condiţii subiective, printre care şi buna reputaţie, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului.

"Curtea constată că Legea nr. 73/1993 reglementează atât condiţii obiective, cât şi subiective pentru numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ. Condiţia bunei reputaţii profesionale face parte dintre cele subiective, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale. În acest caz, Curtea nu se poate erija în controlorul deciziei Parlamentului, care, în situaţia dată, a considerat că această condiţie este îndeplinită. Consacrarea caracterului dihotomic al condiţiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, şi anume condiţii obiective şi condiţii subiective, are drept consecinţă doar admisibilitatea unui control efectuat de instanţa constituţională exclusiv în ceea ce priveşte condiţiile obiective. Curtea Constituţională nu poate analiza şi cenzura opţiunea Camerei Deputaţilor prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi o persoană într-o funcţie publică", a precizat CCR.

Numirea lui Iordache la şefia Consiliului Legislativ s-a făcut în urma unui vot în Parlament şi a implicat o apreciere subiectivă din partea fiecărui senator şi deputat, întemeiată pe informaţiile care au fost evaluate în mod personal de către aceştia, a completat CCR.

"Decizia de numire în funcţia de demnitate publică aparţine în exclusivitate titularilor prevăzuţi de Constituţie şi implică o apreciere subiectivă, întemeiată pe informaţiile care sunt evaluate în mod personal, de către fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului în cadrul deciziei colective a fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv de către preşedintele României, care manifestă o opţiune personală, în cadrul unei decizii individuale. Odată adoptate aceste decizii, opţiunea fiecărui for decident este asumată în plan instituţional şi politic, răspunderea pentru alegerea realizată fiind circumscrisă acestui cadru. (...) Prin urmare, Curtea nu are competenţa să verifice îndeplinirea condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie profesională, această competenţă exclusivă şi discreţionară revenind Parlamentului. Aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în privinţa condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie morală", a motivat CCR.

În sesizarea trimisă la CCR de PNL se arăta că hotărârea Parlamentului încalcă principiul legalităţii, prevăzut de Constituţie.

Liberalii explicau că, potrivit Legii 73/1993, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Ei menţionau că pentru numirea lui Florin Iordache s-au înregistrat 185 de voturi, în timp ce legea prevede 234.

Totodată, potrivit PNL, hotărârea Parlamentului este neconstituţională deoarece Florin Iordache nu îndeplineşte condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993, în condiţiile în care a promovat, în calitate de ministru al Justiţiei în Guvernul Grindeanu, OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea. "Conduita publică, din anul 2017, a domnului Florin Iordache a generat revoltă publică incompatibilă cu dispoziţia legală care solicită candidatului la funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ o bună reputaţie morală", se preciza în sesizarea de neconstituţionalitate.

Liberalii au invocat în sesizare şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie în raport cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea 73/1993, deoarece la dosarul de candidatură nu a fost depus un document care să ateste că Florin Iordache a renunţat la calitatea de membru al PSD. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stăănescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.