Curtea Constituţională a României a stabilit, marţi, cu unanimitate de voturi, că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament ca urmare a depunerii unei moţiuni de cenzură în sesiune extraordinară, respingând solicitarea premierului Ludovic Orban.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins cererea formulată de primul-ministru şi a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, generat de modalitatea în care Parlamentul a înregistrat şi prezentat moţiunea de cenzură 2MC/17 august 2020 - 'Guvernul PNL - De la Pandemie la pande-mită generalizată. Belşug în buzunarele clientelei PNL, sărăcie în buzunarele românilor'", se precizează într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, doi membri ai Curţii Constituţionale, fiind de acord că nu există conflict juridic de natură constituţională, au apreciat că cererea trebuia respinsă exclusiv ca inadmisibilă.

Judecătorii constituţionali au dezbătut luni solicitarea Guvernului prin care se cerea să se constate dacă există o situaţie conflictuală între Guvern, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, "generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia".

Potrivit textului sesizării, situaţia conflictuală este derivată "din încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1) din Constituţie".

"Conflictul juridic de natură constituţională există între Guvernul României şi Parlament şi derivă direct din Constituţie (art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1)), în sensul în care blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă, fapt declarat contrar Constituţiei, prin decizii anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1525/2010), deoarece afectează principiul stabilităţii activităţii Guvernului, dedus din dispoziţiile art. 102 alin. (1) şi art. 113 din Constituţia României", se arăta în sesizare.

Conform acesteia, "existenţa conflictului juridic de natură constituţională este generată de depunerea moţiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât şi de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moţiunii de cenzură".

Guvernul susţinea, totodată, că moţiunea de cenzură iniţiată la data de 17 august de un număr de 205 deputaţi şi senatori, cu titlul "Guvernul PNL - De la Pandemie la pande-mită generalizată", având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august, "nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) din Constituţia României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat (moţiunea de cenzură înregistrată în data de 17 august 2020) prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus".

De asemenea, conform sesizării, cele două Camere ale Parlamentului trebuiau să fie convocate în sesiune extraordinară comună "la momentul iniţierii moţiunii de cenzură". AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)