Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Inconsecvenţa legiuitorului cu privire la modul de reglementare a abrogării instituţiei camerei preliminare demonstrează abordarea neunitară în efectuarea modificărilor Codului de procedură penală, cu efecte asupra calităţii întregului act normativ, precizează CCR în motivarea deciziei prin care a admis sesizările asupra modificărilor aduse Codurilor penale.

Pe 29 iulie, Curtea Constituţională a României a admis, în unanimitate, sesizările formulate de USR, PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală.

"Curtea apreciază că inconsecvenţa legiuitorului cu privire la modul de reglementare a abrogării instituţiei camerei preliminare demonstrează abordarea neunitară în efectuarea modificărilor Codului de procedură penală, cu efecte asupra calităţii întregului act normativ. Sunt afectate claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, având în vedere că, potrivit jurisprudenţei instanţei de control constituţional, cerinţa de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluţiei legislative alese şi a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii priveşte scopul şi consecinţele pe care le antrenează", se notează în motivare.

Aşadar, arată judecătorii constituţionali, în condiţiile în care corelarea tehnico-legislativă este necesară pentru asigurarea acestor cerinţe, modalitatea concretă în care Parlamentul a ales să o realizeze în privinţa instituţiei judecătorului de cameră preliminară, respectiv a procedurii de cameră preliminară, contravine articolului 1 alineatul (5) din Constituţie, în componenta referitoare la calitatea legii.

Potrivit CCR, pe lângă aspectele referitoare la lipsa de claritate şi previzibilitate a normei, care generează confuzie în aplicarea normelor procesuale penale la care face trimitere sau pe care omite să le modifice pentru a conferi unitate şi coerenţă întregului act normativ, aspecte analizate în prealabil, Curtea constată că norma criticată este deficitară şi sub aspectul punerii sale de acord cu Decizia 633 din 12 octombrie 2018, prin care s-au analizat dispoziţiile cu caracter tranzitoriu şi final ale legii modificatoare.

"Reglementând doar 'înlocuirea' sintagmei 'judecătorul de cameră preliminară' cu sintagma 'instanţa de judecată competentă potrivit legii', Parlamentul ignoră obligaţia stabilită prin decizia Curţii Constituţionale şi refuză să reglementeze prevederile cu caracter tranzitoriu referitoare la cauzele aflate în această procedură, la momentul intrării în vigoare a legii abrogatoare", se arată în document. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.