Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Vasile Hodiş, fost ofiţer în Cadrul Direcţiei a VI-a a Departamentului Securităţii Statului, a declarat, miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, în cadrul procesului privind moartea disidentului Gheorghe Ursu, că anchetele pe care le desfăşura în anii '80 se făceau cu "atenţie şi respectarea legii", deoarece Securitatea se schimbase "total" faţă de perioada 1948 - 1964, fiind promovat "umanismul socialist".

Hodiş a dat o amplă declaraţie în cadrul procesului în care este judecat pentru infracţiuni contra umanităţii.

"Când am intrat eu în Securitate, aceasta se schimbase. Nu mai era Securitatea din 1948 sau din anul 1964, când au fost eliberaţi ultimii deţinuţi politic. S-a schimbat total, fiind promovat umanismul socialist. În cadrul activităţii noastre, ni s-a cerut să respectăm legea penală. Noi lucram sub îndrumarea şi supravegherea unui procuror militar şi nu puteam face nimic fără acesta", a spus el.

Hodiş a relatat că, la începutul anului 1985, s-a constituit o echipă operativă, din care mai făceau parte alţi doi ofiţeri, Marin Pârvulescu şi Ion Dumitraciuc, pentru a efectua o percheziţie la domiciliul lui Gheorghe Ursu, după ce pe numele acestuia au fost depuse denunţuri de către colegii săi de la institutul unde lucra.

"În 1977, am făcut şcoala militară şi am fost repartizat în Bucureşti la o unitate de filaj şi investigaţii. Ulterior, în anul 1984, am fost transferat la Direcţia Cercetări Penale din cadrul Securităţii. Atribuţiile mele erau de a participa la percheziţii şi de a ţine legătura cu organele statului. Eu aveam gradul de locotenent major. Înainte de fiecare percheziţie se făcea o punere în temă, o instruire. Ni s-a spus: 'Aveţi grijă cum vă comportaţi' (...) Ni s-a spus să dăm dovadă de umanism, să fim atenţi. Se ştia că Gheorghe Ursu este un intelectual. (...) Am mers la domiciliul lui Gheorghe Ursu, undeva în Drumul Taberei. Şeful echipei, Marin Pârvulescu, a solicitat familiei Ursu să aducă doi martori pentru a asista la percheziţie. Gheorghe Ursu nu a dorit să participe martori, deoarece nu vroia ca vecinii lui să afle că este anchetat. La domiciliul lui Gheorghe Ursu am găsit materiale considerate a fi interzise la deţinere de către legea de la acea dată. Era vorba de lucrarea 'Ma vie' - de Troţki, 'Arhipelagul Gulag' al lui Soljeniţîn, dar şi publicaţii în limba română editate de postul Europa Liberă sau de grupul de la Paris, respectiv Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca. Erau publicaţii considerate periculoase pentru orânduirea socialistă. Am găsit valută, nu era o sumă mare, mărci germane, lire italiene, shekeli israelieni şi drahme. A fost întocmit un proces-verbal privind obiectele găsite şi am predat valuta la Banca Naţională. S-au mai găsit obiecte de provenienţă străină - parfumuri, spray-uri, săpunuri, haine. Înainte de percheziţie, ni s-a comunicat că Gheorghe Ursu aducea produse din străinătate cu ocazia excursiilor pe care le făcea în afara ţării şi pe care le comercializa colegilor, fapte considerate ca fiind speculă. De asemenea, au fost ridicate între 40 şi 50 de caiete cu însemnări personale", a precizat fostul ofiţer de securitate.

În continuare, Hodiş a spus că el a avut un rol minor în anchetă, deoarece venise doar de câteva luni la Direcţia Cercetări Penale a Securităţii.

"Am participat la audierea lui Gheorghe Ursu, cred că prin luna februarie, în legătură cu valuta găsită la locuinţa sa. I-am citit caietele, cu referire la o vizită efectuată în Grecia. Gheorghe Ursu prezenta foarte frumos vizita în Grecia. Am participat în total la cinci audieri ale lui Gheorghe Ursu. În luna octombrie 1985, procurorul militar mi-a spus că Gheorghe Ursu este în arest şi este anchetat. (...) Am aflat despre decesul acestuia la câteva zile, întrucât s-a aflat că un arestat din arestul Miliţiei a decedat la Spitalul Penitenciar Jilava. Am mai auzit că s-a făcut o anchetă internă la Direcţia a VI-a Securităţii cu privire la decesul lui Gheorghe Ursu, dar era la nivel de zvon", a afirmat el.

Vasile Hodiş a negat că ar fi filat familia lui Gheorghe Ursu, însă a recunoscut că în vara anului 1985 s-a întâlnit "întâmplător" cu fiul inginerului, Andrei Ursu, pe care l-a salutat "amical".

Mai mult, Hodiş spune că Gheorghe Ursu nu a fost un disident şi de aceea nu l-a filat, susţinând în schimb că i-a urmărit operativ pe Corneliu Coposu şi Paul Goma.

"Eu am lucrat la filaj, o activitate secretă. M-am întâlnit cu Andrei Ursu, în anul 1985, la Palatul Telefoanelor de pe Calea Victoriei. Dădeam telefon părinţilor mei în provincie. Pentru mine a fost o întâlnire întâmplătoare. Din câte îmi amintesc, m-am salutat cu el şi am avut un schimb de cuvinte amicale. (...) Gheorghe Ursu nu a fost disident. Dacă ar fi fost disident ar fi făcut obiectul unor activităţi de filaj sau de urmărire informativă. (...) Eu am participat la filajul permanent al lui Paul Goma, la filajul lui Corneliu Coposu şi altor conducători ai partidelor istorice. Am fost şi la soţia şi fata generalului Pacepa", a afirmat Hodiş.

Pe 1 august 2016, George Homoştean (decedat), fost ministru de Interne, şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru complicitate la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul disidentului Gheorghe Ursu.

Totodată, au fost trimişi în judecată foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, aceştia fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.

Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă".

Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii (printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu), Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu acei prieteni.

Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.

Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate.

Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului.

Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani, pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.