Bucureşti, 7 nov / Agerpres/ - Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, le-a cerut marţi judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-i fie ridicată măsura controlului judiciar, susţinând că aceasta este o povară pentru el.

"Vreau să fiu luat în seamă la egalitate cu ceilalţi inculpaţi din dosar. S-a spus că, având funcţie, aş putea avea un ascendent. Sunt pedepsit pentru funcţie? Am înţeles că trebuie menţinut controlul până la audieri, au fost audiaţi ceilalţi, au spus tot ce aveau de spus, nu mai înţeleg de ce să fiu menţinut sub control judiciar. Eu am cursuri în fiecare zi şi trebuie să le întrerup să merg la semnătură. Nu am cârtit, înţeleg că trebuie să mă supun legilor, aşa cum sunt orânduite. Vă rog să mă eliberaţi de această povară, nu doar eu o suport, ci şi cei care trebuie să primească o învăţătură de la mine", a spus arhiepiscopul în sala de judecată.

Instanţa supremă a judecat o contestaţie a DNA, după ce Curtea de Apel Constanţa a decis, pe 31 octombrie, să ridice controlul judiciar în cazul arhiepiscopului Teodosie, în dosarul în care acesta este judecat pentru fraude cu fonduri europene.

Arhiepiscopul Tomisului a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Potrivit DNA, în perioada 2010 - 2016, Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu alţi cinci inculpaţi, a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), pentru a primi fonduri europene.

În documentele prezentate la APIA, inculpaţii au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafeţe agricole (peste 300 ha), situate în zona denumită 'Ferma 3' - Nazarcea (localitatea Lumina, judeţul Constanţa), având categoriile de folosinţă 'vii pe rod cu struguri pentru vin'/'vii pe rod cu struguri nobili pentru vin', în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi".

În declaraţiile depuse apare şi un alt aspect fals şi anume că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu, printre care şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care parcelele erau abandonate şi invadate cu astfel de vegetaţie, menţionează DNA.

Din ancheta efectuată de procurorii DNA a reieşit în acest caz obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică în sumă totală de 1.392.964 de lei. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu)