Bucureşti, 20 oct /Agerpres/ - Când cineva publică pe Facebook o serie de informaţii personale, e greu să ceară protecţie unei autorităţi, a declarat, vineri, Cătălin Giulescu, director împuternicit al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrare a Bazelor de Date (DEPABD), la o dezbatere privind modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 de înfiinţare, organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

"Trebuie să înţelegem că protecţia datelor cu caracter personal este o chestie oarecum personală. Adică în ce măsură sunt destul de conştient să nu-mi dezvălui despre mine anumite informaţii. De exemplu, pe pagina de Facebook, felul de mâncare pe care îl mănânc în momentul acesta într-un restaurant, sau să-mi activez geo-localizarea şi după aceea să cer o anumită intervenţie a autorităţilor publice să mă protejeze. În momentul în care eu dezvălui secundă de secundă, moment de moment ceea ce fac eu în privat sau în interacţiunea cu ceilalţi indivizi, voi solicita după aceea autorităţilor publice să mă protejeze. Este probabil ca autorităţii publice să îi fie imposibil în acel moment", a subliniat Cătălin Giulescu.

El a vorbit despre menţinerea unui echilibru în ceea ce priveşte protecţia persoanei faţă de prelucrarea datelor cu caracter personal, dar în acelaşi timp să nu fie limitate foarte mult, pentru că nu vor mai exista activităţi sociale sau dezvoltare economică.

"Rolul nostru este de a găsi acel nivel de echilibru dintre protecţia persoanei faţă de prelucrarea datelor cu caracter personal, respectiv minimizarea colectării datelor, prelucrării acestora, raportat la scopurile identificate după caz de societate, de autorităţi publice sau de entităţi private, indiferent că sunt persoane fizice sau persoane juridice. Trebuie să fim foarte atenţi în modalitatea în care intervenim în acest cadru, pe de o parte să nu limităm foarte mult, pentru că nu vom mai avea activităţi sociale, nu vom mai avea dezvoltare economică", a mai declarat Cătălin Giulescu.

În ceea ce priveşte legislaţia adusă în discuţie, el a precizat că este vorba de instrumente juridice europene, având o natură juridică distinctă.

"Vorbim de (...) regulamentul 679/2016, regulament general privind protecţia datelor. Potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, regulamentul este un act legislativ de directă aplicare. Se aplică direct, nefiind permisă niciun fel de intervenţie a statelor membre, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute în regulament. Legea 677 din 2001, aşa cum o cunoaştem noi astăzi, devine desuetă începând din 25 mai 2018. În aceste condiţii, pentru asanare legislativă, în cuprinsul proiectului de astăzi avem o dispoziţie legală expresă, prin care această Lege 677/2001 urmează să fie abrogată expres. Ea nu mai poate să producă efecte juridice începând cu 25 mai 2018, fiind înlocuită integral cu acest regulament, 679. Acest regulament este unul specific, datorită în special domeniului pe care îl reglementează", a mai spus Giulescu.

La dezbateri au mai participat reprezentanţi ai ANSPDCP şi ai altor instituţii cu rol în evidenţa datelor cu caracter personal, precum şi avocaţi şi membri ai societăţii civile.

Iniţiatorul acestui proiect de lege este Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Aceasta a fost înfiinţată prin Legea nr. 102/2005 şi are atribuţii specifice prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, ce implementează Directiva 95/46/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin)