INTERVIU VIDEO Carmen Dan: Fiecare acțiune a polițiștilor trebuie raportată la cetățean; mi-aș dori Statutul, în noiembrie, în Parlament

 •  Justiţie
13326 afişări

Fiecare acțiune a polițiștilor trebuie să fie cuantificată raportat la relația cu cetățeanul, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, care își dorește ca până în luna noiembrie Statutul polițistului să intre în procedură parlamentară.

9c67d284-0841-4c3c-bfb4-68fc83b96600

''Când vorbim de Statutul Polițistului nu aș vrea să ne raportăm neapărat la un act normativ care poartă denumirea acestei legi. Aș vrea să ne gândim la un ansamblu de norme care reglementează drepturi și obligații, procedee de intervenție, sancționarea unor fapte care vin să întărească statutul, să întărească autoritatea polițistului în raport de cetățean. (...) Există tendința să ne raportăm la ceea ce vedem în filmele americane. Și asta este o discuție. Este suficient. Toți așteaptă de la polițiști să se comporte ca în filmele americane. Eu îmi doresc ca relația dintre polițist și cetățean să fie o relație bazată pe respect. Nu-mi doresc ca cetățenilor să le fie frică de polițiști, îmi doresc să-i respecte'', spune ministrul Carmen Dan.

Ministrul vorbește despre modificările care ar putea fi aduse Statutului polițistului, despre problema deficitului de personal din MAI, dar și despre achizițiile pe care instituția le are în vedere pentru siguranța oamenilor legii. De asemenea, Carmen Dan abordează problema migranților, relația cu Serviciul Român de Informații, dar și cu adjunctul IPJ Teleorman, Tudorel Pieleanu, și cea cu liderul PSD, Liviu Dragnea.

AGERPRES: A venit septembrie. Toată lumea aștepta această lună pentru că era acel ''dead line'' legat de statutul polițistului. Urma ca în octombrie să intre într-o dezbatere publică, ceea ce înseamnă că ați adunat propuneri de modificare a acestui statut. În ce stadiu sunteți, ce modificări aveți?
Carmen Dan: Este adevărat, noi am lansat și public o dată, am spus că la 15 septembrie vom fi în măsură să avem un pachet de propuneri. Mi-am dorit ca aceste propuneri să vină în primul rând de la polițiști, am spus asta de mai multe ori. Această discuție a apărut în spațiul public urmare a unui eveniment care pe noi ne-a marcat, dar nu aș vrea să o leg neapărat de evenimentul colegului nostru de la Suceava care a murit. Aș vrea să o legăm de o nevoie. Și când vorbim de Statutul Polițistului nu aș vrea să ne raportăm neapărat la un act normativ care poartă denumirea acestei legi. Aș vrea să ne gândim la un ansamblu de norme, care reglementează drepturi și obligații, procedee de intervenție, sancționarea unor fapte care vin să întărească statutul, să întărească autoritatea polițistului în raport de cetățean. Și pentru că ați spus despre Statut, acestea sunt sugestii primite la minister până în acest moment. Suntem în măsură să facem un pachet de idei pe care îmi doresc în perioada următoare să le punem în dezbatere instituțională și să le discutăm în cadrul ministerului cu sindicatele — mi-aș dori să ne fie parteneri în acest demers — și ulterior să procedăm așa cum am anunțat și să îl supunem dezbaterii publice pentru ca spre sfârșitul anului, eu mi-aș dori să fie luna noiembrie, să putem să intrăm cu un pachet în procedură parlamentară.

Asta înseamnă că vom avea un statut pe care îl vom propune, care va fi discutat și din acele discuții eu îmi doresc să iasă un act normativ care să satisfacă nevoile pe care le au polițiștii în acest moment. Mai vorbim de un set de reguli pe care ar trebui să le inserăm și în alte acte normative. Aici în principal aș vrea să ne oprim. Sunt mai multe, am un pachet care privește întărirea autorității personalului MAI și în special a polițiștilor, un set de proceduri care trebuie în mod obligatoriu cunoscute atât de cetățeni, cât și de polițiști. Spun asta pentru că îmi doresc ca toată lumea să știe ce se întâmplă atunci când polițistul legitimează pe cineva și se confruntă cu un refuz, să știe ce se întâmplă când este împiedicat să pună în acțiune o măsură polițienească, ce se întâmplă atunci când polițistul conduce pe cineva la sediul poliției, cum trebuie să ne comportăm în astfel de situații sau ce se întâmplă când polițistul încătușează. Sunt doar un set de măsuri pe care noi le-am avut în vedere și care vor fi inserate în Legea de organizare și funcționare a poliției.

În principal, când discutăm despre acest aspect, există tendința să ne raportăm la ceea ce vedem în filmele americane. Și asta este o discuție. Este suficient. Toți așteaptă de la polițiști să se comporte ca în filmele americane. Eu îmi doresc ca relația dintre polițist și cetățean să fie o relație bazată pe respect. Nu-mi doresc ca cetățenilor să le fie frică de polițiști, îmi doresc să-i respecte. Dar, în situații în care avem de a face cu intervenții ale polițiștilor, avem de-a face și cu anumite persoane care stau pe margine, acei judecători de pe margine i-aș numi eu, care comentează de cele mai multe ori dacă polițiștii fac bine sau dacă polițiștii nu fac bine ceea ce fac și sunt situații pe care îmi doresc să le evităm, nu pentru că nu ar fi normal și nu este firesc să comentăm, ci pentru că îmi doresc să cunoaștem foarte bine care sunt limitele și să respectăm aceste limite, atât polițistul, în așa fel încât să fie pus la adăpost și să nu fie suspectat că face un abuz, dar și cetățeanul care trebuie să știe ce statut și ce rol are polițistul în societate.

AGERPRES: Există o modificare fundamentală în acest statut față de momentul actual în ceea ce privește activitatea polițistului?
Carmen Dan: Da, sunt mai multe modificări pe care, repet, noi le propunem ca și idei de discuții. Vă dau un exemplu: infracțiunea de tulburare a liniștii și ordinii publice. Sunt atâtea situații pe care le cunoaștem cu petreceri care se fac la orice oră din zi și din noapte, cu nunți care se fac pe stradă, nu mai vorbim de intervenții de tulburare a liniștii și ordinii publice pe stradă. Cunoaștem cazul Boureanu, cazul doctorului care a refuzat să se legitimeze. Sunt situații de genul acesta când de cele mai multe ori un bloc întreg sună la 112. Polițistul vine și constată și pe legislația actuală nu poate decât să aplice o amendă. După ce pleacă polițistul petrecerea se reia, mai departe nu prea mai este nimic de făcut. Ne dorim ca aceste lucruri să fie clarificate. Adică, dacă suntem în situația în care constatăm o contravenție și cel care este sancționat nu înțelege că trebuie să aibă o anumită atitudine și să respecte liniștea celorlalți, atunci cred că ar putea să existe discuția în care ducem acest abuz în planul penal.

Sunt situații în care persoane refuză să se legitimeze. În situații de genul acesta este prevăzută o amendă de 100 la 500 de lei. Mai mult decât atât, pot apărea și alte situații în care însuși polițistul să fie agresat. Se consumă și timp și logistică și resurse pentru a convinge persoana respectivă pentru a merge la sediul poliției, timp în care poate polițistul ar putea fi prezent într-o altă situație în care este nevoie de el. Și cred că și aici trebuie să umblăm pentru că, vă dau un exemplu, în situații de genul acesta avem o amendă de 100-500 lei, în situația în care un participant la trafic este oprit de poliție, i se cer documentele și spune că le-a uitat, avem o amendă de 1.000 de lei. Există un dezechilibru și cred că și aici trebuie să clarificăm, să armonizăm și să stabilim foarte clar că există un prag. Îl depășești, atunci trebuie să fii conștient că sancțiunea este mai aspră și pe cale de consecință nu ne limităm doar la sancțiuni pecuniare.

AGERPRES: Ați amintit două cazuri extrem de mediatizate — cazul Boureanu și cel al medicului care a fost practic târât pe jos de polițiști. Opinia publică este ușor contrariată. Pe de o parte oamenii cer un răspuns ferm din partea autorităților, să ne amintim cazul Boureanu, pe de altă parte vorbesc de un presupus abuz al polițiștilor în cazul medicului. Există o problemă în pregătirea polițiștilor în acest moment?
Carmen Dan: Eu cred că nu trebuie să nesocotim această abordare și tocmai de aceea cred că fiecare acțiune a polițiștilor trebuie să fie cuantificată în raport de relația cu cetățeanul. De aceea trebuie să discutăm și cu cetățeni și să facem cunoscute aceste proceduri. Pe de altă parte, recunosc că eu am fost interesată să știu în ce măsură acoperim acea responsabilitate de pregătire fizică pe care o au polițiștii. Am constatat că sunt situații în care acea pregătire pe care trebuie să o aibă săptămânal este făcută doar pe hârtie. De ceva timp am introdus în sistem module de pregătire tactică. În perioada următoare îmi doresc ca la nivelul fiecărui inspectorat teritorial de poliție să existe persoane calificate care să se ocupe în baza unei programări foarte riguroase de pregătirea polițiștilor, în așa fel încât să nu mai fim puși în situația în care nici măcar să dăm naștere la genul acesta de comentarii vizavi de pregătirea fizică a polițistului. Îmi doresc să avem în primul rând în planul ordinii publice polițiști foarte bine pregătiți. Îmi doresc ca ei să fie foarte bine instruiți în ceea ce privește tactica conducerii autovehiculului pentru că și aici sunt situații în care au existat discuții. Și cred că este important să aducem în aceste module de pregătire fizică cât mai mulți polițiști, chiar dacă ei pleacă deja din școală cu această pregătire. Niciodată, din punctul meu de vedere, nu trebuie să renunțăm sau să ducem într—un capitol de la ''și altele'' acest aspect.

AGERPRES: Această nevoie de pregătire este cumva în neconcordanță cu măsura pe care ați luat-o de a reduce școlarizarea la un an de la doi ani? Este o problemă de deficit pe care o recunoaște toată lumea.
Carmen Dan: Este una dintre măsurile pe care le am gândit în plan imediat, dar în ceea ce privește acoperirea deficitului de personal noi avem o strategie pe termen mediu și lung.

AGERPRES: De unde lipsesc cei mai mulți oameni? Din stradă sau de la birouri? Deficitul pe care l-ați anunțat public este undeva la 20.000 de angajați.
Carmen Dan: Cei mai mulți lipsesc din stradă. La birouri avem acele structuri de suport. E dificil să aduci omul de la birou și să-l pui în stradă. În stradă trebuie să fie oameni care au făcut și școală și sunt și pregătiți să facă față intervenției în planul ordinii publice.

AGERPRES: Atunci, acea pregătire de un an devine suficientă?
Carmen Dan: De fapt vorbim de module alternative. Noi am crescut cifra de școlarizare, pentru că ne-am dorit să extindem capacitatea de școlarizare la maxim în așa fel încât să putem să pregătim cât mai mulți oameni. Nu ne referim doar la polițiști. Am redus timpul de școlarizare, însă aceste module sunt concepute alternativ. În planul practic, cei care ies din pregătire sunt în stradă, o altă serie intră în pregătire, cei care vin din stradă iarăși în pregătire, se schimbă cu cei care au făcut parte din programul de școlarizare. Undeva spre 5.000 de persoane. Avem capacitatea să acoperim în acest moment și să să pregătim tocmai pentru a întări acest segment al ordinii publice.

AGERPRES: 5.000 de persoane din sursă internă...
Carmen Dan: 5.000 de persoane care vor intra în program de școlarizare în școlile noastre de agenți și de subofițeri.

AGERPRES: Există și opțiunea de a angaja din sursă externă?
Carmen Dan: Există și această opțiune și nu am neglijat-o, am luat o în calcul, însă mi-aș dori ca această opțiune să fie excepția și nu regula.

AGERPRES: În acest moment există și problema cu angajările blocate.
Carmen Dan: Nu ar trebui să fim foarte speriați de lucrul acesta. Eu am mai explicat, nu vorbim de o blocare în sensul propriu-zis, ci vorbim de o necesitate de inventariere a funcțiilor, atât a funcțiilor publice cât și a celor contractuale la nivel național și în funcție de analiza pe care o face fiecare ordonator de credite aceste posturi, exact în domeniile în care este o necesitate, pot fi deblocate. Deci, nu vorbim decât de parcurgerea unei proceduri — facem o evaluare, ne ducem cu memorandum, deblocăm acele funcții care ne sunt necesare și organizăm recrutarea.

AGERPRES: La acest deficit au contribuit și pensionările din ultima vreme? Catalogați acest val de pensionari ca având un rol important? Este activitatea într-un fel blocată pentru că foarte mulți oameni au ales să se pensioneze până la 15 septembrie când va fi modificată legea pensiilor speciale?
Carmen Dan: Nu pot să spun că activitatea este blocată pentru că noi facem eforturi să acoperim acest deficit și să acoperim cât mai bine, dar este îngreunată. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l recunoaștem. Tocmai de aceea este nevoie să gândim o strategie și să știm foarte clar un calendar de acoperire a acestui deficit. Însă, dacă ne raportăm la niște date, este important să discutăm și despre acest aspect. În acest moment la nivelul ministerului noi avem undeva la 77.000 de pensii — pensii pentru titulari și pensii pentru urmași. În acest moment avem, raportez la luna august, de la începutul anului, ieșiri din sistem, prin pensionare, undeva la 4.400. Putem să înțelegem care este raportul dacă ne comparăm cu situația de anul trecut. Atunci au intervenit acele modificări în legea pensiilor care au fost atât de permisive, și atunci ar fi mai evidentă această raportare, pentru că anul trecut au ieșit din sistem aproximativ 12.500 de persoane. De la începutul anului, până în august, 4.000—4.400 de ieșiri din sistem. Eu cred, și cel puțin în ultima perioadă am constatat, că fiecare își face propria evaluare. Mă așteptam să existe, știți că este termenul de 15 septembrie, un termen pe care și noi îl așteptăm, este un termen de contabilizare în care tragem linie, însă mă așteptam ca din momentul în care am făcut acest anunț, referitor la modificarea intervenită pe legea pensiilor militare, să ne confruntăm cu o afluență a acelor solicitări de ieșire la pensie. Lucrurile nu au stat chiar așa și cred că a contribuit la asta și faptul că am explicat foarte bine sau cât am putut noi de bine care este evaluarea pe care ar trebui să și-o facă fiecare. O respectăm, dar ne raportăm întotdeauna — cred eu că este bine — la majorările care intervin în plan salarial. Și atunci toți și-au făcut această evaluare și sunt situații multe în care angajații ministerului au optat să rămână în sistem și să nu se pensioneze.

AGERPRES: Sunt mulți cu funcții de conducere care au ales să iasă la pensie. Acolo sunt și cele mai mari sume pentru că se calculează 6 luni consecutive din ultimi 5 ani de activitate. Cine a avut funcție de conducere, implicit a avut și venit mare. Au fost șefi din Poliția de Frontieră, adjuncți de la Jandarmerie, structuri importante. Ați discutat cu aceste persoane care au avut funcții de conducere și au vrut să iasă la pensie? Ce i-a atras sau ce i-a speriat la noile modificări?
Carmen Dan: Tocmai am spus că fiecare a avut libertatea să-și facă o proprie evaluare. Unii au ieșit din sistem pentru că aveau îndeplinite aceste condiții și se gândeau de mai mult timp să facă acest pas, alții cred că și-au făcut și calculele de care spuneți dumneavoastră și au profitat de marja de timp pe care o aveau la dispoziție să iasă cu o pensie mai mare decât salariul. Pentru că despre asta vorbim.

AGERPRES: Ați avut o formulare. E vorba de ipocrizie?
Carmen Dan: Eu cred ... nu știu. Fiecare și-a făcut propria evaluare. Aș fi mai reținută să fac pe cineva ipocrit. Până la urmă e un drept legal, există această posibilitate să facă o evaluare până la 15 septembrie. Oamenii gândesc și din perspectiva beneficiului material și atunci m-aș feri să-i numesc ipocriți. Eu nu am oprit pe nimeni să facă acest pas, chiar dacă a ocupat o poziție-cheie. Mi-am dorit ca fiecare care ajunge într-o poziție de decizie să aibă preocupare în a pregăti oamenii și a împărtăși din experiența acumulată.

AGERPRES: Ați simțit dezamăgire pentru deciziile luate de anumiți șefi?
Carmen Dan: În unele situații da.

AGERPRES: Un alt subiect de actualitate este rectificarea bugetară. Guvernul a aprobat pentru MAI 1,2 miliarde lei. În principal, unde anume vor merge acești bani? Am văzut că sunt bani destinați pentru drepturi salariale, pensii, dar și achiziții noi — echipamente de protecție și mentenanță a unor aeronave. Unde se duce cea mai mare parte din sumă? Sunt acoperite salariile pentru tot anul? Pentru că am văzut acea problemă de la MApN unde au existat semne de întrebare.
Carmen Dan: În acea perioadă și noi am fost întrebați cu insistență dacă avem probleme. Niciodată nu s-a pus problema să nu avem capacitatea să plătim drepturile de echipament sau de hrană, sub nicio formă, pentru că noi am avut integral aprobat bugetul pentru trimestrul III, dar da, o parte din aceste sume aprobate la rectificare se vor duce în plata drepturilor salariale și a celorlalte drepturi și aici mă refer inclusiv la creșterea salarială de 10% pentru polițiști. O altă parte din bani va fi direcționată către plățile corespunzătoare cifrei de școlarizare, pentru că e clar că noi am lărgit infrastructura. Și aici discutăm despre atragerea din surse externe. Ne trebuie și personal didactic calificat care să acopere această majorare a cifrei de școlarizare. O parte din bani se vor duce spre echiparea promoțiilor care au terminat în anul 2017, ne referim la agenți și la subofițeri. Avem fundamentare, pentru că urmează începutul lunii noiembrie, alegeri locale parțiale și avem alocată suma de bani necesară pentru organizarea acestor alegeri, iar o altă parte din suma alocată la rectificare se va duce către gestionarea fenomenului migraționist și către achiziția de echipamente și mijloace de intervenție absolut necesare. Noi am spus, și e un capitol distinct, pentru că mi-a scăpat să spun că în evaluarea pe care noi am făcut-o referitoare la propunerile pe care le-au făcut polițiștii, nu solicitările care privesc drepturile salariale ocupă primul loc. Polițiștii solicită suplimentarea măsurilor care îi protejează. Și aici sunt o serie proceduri deja urcate în SEAP pentru achiziție de veste anti-înjunghiere, de spray-uri, de pistoale cu electroșocuri, de orice alt echipament de care ei au nevoie în intervențiile pe care le desfășoară.

AGERPRES: Au fost și sindicate după acele întâlniri care au avut loc cu dumneavoastră și premierul Tudose care au spus că este nevoie de 10.000 de mașini, 4.000 de noi angajați în sistem în ceea ce privește Poliția. În ce stadiu sunteți cu aceste licitații de achiziționare de mașini și echipamente de protecție? Când anume vor putea ele folosite efectiv de către cei aflați la muncă în stradă?
Carmen Dan: Avem contractele urcate în SEAP. Procedura este în derulare. Eu sunt convinsă că în perioada imediat următoare vom putea vorbi concret. O parte din echipamente au și venit. Am mai spus că am achiziționat un număr insuficient, este adevărat, de veste anti-înjunghiere, dar au cerut polițiști și atunci procedura s-a demarat de urgență, însă mai este mult de insistat și eu vreau să acoperim, cel puțin în planul ordinii publice, necesarul. Până acum gândirea nu a fost în sensul acesta. Întotdeauna am avut sau a existat o abordare de genul 'heirupist'. Să luăm puțin și să dăm la toată lumea în așa fel încât să...Nu! Anul acesta și bugetul inițial repartizat către instituțiile ministerului s-a făcut într-o discuție deschisă, la masă, cu toată lumea în așa fel încât să nu existe suspiciuni că s-a dat către o instituție, aici mă refer la arme, mai mult în detrimentul celorlalți, în așa fel încât eu, cel puțin, să știu că toată lumea a înțeles că din suma alocată cu care trebuie să ne desfășurăm activitatea și pe care trebuie să o gestionăm în 2017 toată lumea știe ce intenționăm să facem. Cred că trebuie să stabilim priorități. Eu asta am propus. Dacă constatăm că avem o problemă în ceea ce privește dotarea pe o armă, cum ar fi Poliția, atunci trebuie să ne canalizăm atenția și să facem în așa fel încât să acoperim acea necesitate.

AGERPRES: Poliția este o prioritate?
Carmen Dan: Pentru mine este o prioritate. De ce spun asta? Pentru că sunt alte arme, mă refer aici la ISU, care au capabilitatea de a accesa și fonduri europene. Și atunci se vede. Și dumneavoastră puteți să constatați și că ei, din acest punct de vedere, stau ceva mai bine și eu cred că anul acesta s-a întâmplat ceva istoric. Am reușit să creăm premisa unor achiziții pentru sistemul de urgență care se duce undeva la 600 de milioane de euro. Deci este o intervenție majoră în acest domeniu și noi ne bucurăm că am reușit să facem posibil acest lucru.

Poliția nu este o instituție care să-și poată acoperi nevoile și din fonduri structurale și atunci trebuie să gândim o alocare bugetară sustenabilă în așa fel încât să acoperim aceste nevoi. Jandarmeria are și ea nevoi și îmi doresc într-o etapă ulterioară... de fapt, o parte din aceste achiziții se îndreaptă și către Jandarmerie, pentru că și ei sunt și trebuie să rămână vizibili în planul ordinii publice.

AGERPRES: Fenomenul migraționist. În ultima perioadă este vizibil, a crescut numărul celor care încearcă să treacă ilegal în România. Până acum frontiera de vest era cea mai încercată, dar observăm o rută nouă, cea de pe Marea Neagră. Sunt date care confirmă ceea ce observăm? Cât de mult a crescut acest fenomen și cum poate fi el contracarat?
Carmen Dan: Sunt trei direcții pe care aș putea să le iau în discuție. Vorbim de gestionarea fenomenului migraționist pe frontiera cu Serbia, avem frontiera cu Bulgaria și avem, într-adevăr, această afluență în ultima perioadă pe Marea Neagră. În primul rând, noi colaborăm foarte bine cu partenerii sârbi, bulgari. Gestionarea acestui fenomen ține de colaborarea foarte bună între instituții. Până în acest moment avem intrați în țară ca imigranți aproximativ 2.000 de persoane. Undeva la 1.300 pe frontiera cu Serbia, undeva la 300 dinspre partea bulgară și aproximativ 400 dinspre Marea Neagră. Ați cunoscut intervențiile noastre chiar și din zilele trecute în acest sector. La Marea Neagră avem un sistem care funcționează foarte bine, sistemul SCOMAR, care permite detectarea ambarcațiunilor la o distanță de aproximativ 22 de mile marine. Însă vreau să privim acest fenomen și din perspectiva unor situații care implică o intervenție obligatorie a autorităților române. Vorbim de situații în care aceste ambarcațiuni lansează mesaje SOS. Și atunci singura și cea mai importantă obligație pe care o avem este să intervenim pentru salvarea de vieți omenești. Și asta s a întâmplat. Ce vreau să se înțeleagă foarte bine: este un fenomen pe care îl gestionăm, nu suntem nici ezitanți și nici depășiți de situație. Aceste persoane intră în proceduri foarte stricte. Lucrăm foarte bine și cu Parchetul — ele sunt identificate, sunt supuse unor controale în așa fel încât să ne asigurăm că în centrele de azil sunt persoane care nu presupun un risc la adresa securității naționale. Cei care sunt identificați ca prezentând un minim risc, sunt în centre cu regim închis.

AGERPRES: Au existat astfel de cazuri?
Carmen Dan: Au existat astfel de cazuri. Și mai mult decât atât, numai în cursul acestui an noi am reținut aproximativ 150 de persoane care coordonau aceste activități de trecere ilegală a frontierei, așa numitele călăuze.

AGERPRES: Călăuzele sunt români sau sunt de altă naționalitate?
Carmen Dan: În principal sunt de altă naționalitate și ei sunt urmăriți nu doar de autoritățile române. Ei sunt urmăriți de toți cei care sunt implicați și în plan internațional în gestionarea fenomenului migraționist.

AGERPRES: Ați menționat persoane cu risc, ne referim la risc terorist în principal? Care ar fi numărul lor raportat la cele 2.000 de persoane care au intrat?
Carmen Dan: Este un număr care nu este deloc îngrijorător. Nu, nu sunt sute. Dacă vorbim doar de emigranți, ei sunt undeva la 2000 și am și spus că ei sunt ori luați în custodie, avem aproximativ 3000 de persoane care au solicitat azil. Cei care sunt în centrele de azil sunt într-un regim deschis, dar nu sunt lăsați nesupravegheați. Sunt autorități care sunt foarte atente ca lucrurile să rămână într-un cadru firesc. Până la urmă, vorbim de niște reglementări europene, internaționale, pe care trebuie să le respectăm pentru că acest fenomen nu este o problemă și nu trebuie gestionat doar prin prisma activității și responsabilității pe care o avem noi în România.

AGERPRES: Avem locuri suficiente în centrele pentru imigranți?
Carmen Dan: În acest moment suntem undeva la 80-90% capacitate de cazare.

AGERPRES: 2.000 au venit anul acesta, pe lângă cei care erau deja acolo. Ne puteți spune în mare cam la ce număr de locuri ne referim în astfel de centre?
Carmen Dan: Avem undeva la 3.000 de solicitanți. Există posibilitatea să extindem această capacitate și noi gestionăm lucrurile acestea. Eu vreau să dau un semnal de liniște, pentru că e o problemă care comportă un anumit prag emoțional. Eu am văzut care sunt și reacțiile cetățenilor români. Vreau să știe toată lumea că nu există un risc în ceea ce privește siguranța națională, că gestionăm acest fenomen în strânsă coordonare și cu celelalte autorități și că până la urmă respectăm niște proceduri pe care ni le-am asumat în plan internațional.

AGERPRES: Aș vrea să lămurim o situație care a apărut în urmă cu câteva luni. A fost o dispută între Raed Arafat și Florian Bodog legată de achiziția ambulanțelor pentru SMURD. În ce stadiu este această licitație despre care Raed Arafat spunea că este blocată de Ministerul Sănătății? Când vom vedea acele noi achiziții în condițiile în care același Raed Arafat vorbea despre echipamente extrem de vechi pe care le folosesc cei de la SMURD?
Carmen Dan: Știți că a fost la un moment dat luată o decizie ca această procedură să se deruleze la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Premierul Tudose și-a dorit, ca și mine de altfel, pentru că e clar că este nevoie de ambulanțe noi, și-a dorit ca această procedură să fie urgentată și atunci, pentru că în Ministerul Afacerilor Interne avem o structură specializată care este și eligibilă, vorbim de IGSU, s-a luat decizia ca această procedură să se desfășoare în coordonarea IGSU și în sensul acesta să facem modificările legislative necesare în așa fel încât IGSU să poată achiziționa ambulanțe și pentru Ministerul Sănătății.

AGERPRES: Cazul DIPI. Au fost mai multe discuții în spațiul public. Ne amintim faptul că în 2012 premierul de la acea vreme, Victor Ponta, a decis ca numirea șefului DIPI să fie făcută direct de către cei de la Palatul Victoria. Acum a revenit la MAI și nu înțelegem cine a avut abordarea greșită, numirea unde anume este cea corectă, cine ar trebuie să facă numirea? Ministrul de Interne și de ce anume?
Carmen Dan: În ordonanța de aprobare a înființării Direcției Generale pentru Protecție Internă era precizarea conform căreia numirea conducerii acestei structuri se face de către primul ministrul la propunerea ministrului de Interne. Ulterior, în procedură parlamentară, atunci când s-a luat în dezbatere legea de aprobare a ordonanței, a intervenit această modificare — care nu vine din partea MAI — care prevede ca numirea șefului structurii să se facă de către ministrul de Interne. Am să închid acest subiect spunându-vă că eu, la momentul la care am venit ministru, am făcut și premierului Grindeanu propunerea de numire la conducerea acestei structuri a persoanei pe care am găsit-o împuternicită. Nu s-a întâmplat lucrul acesta. Ulterior a intervenit această dezbatere și în prezent ne aflăm în situația în care șeful acestei structuri este persoana pe care am propus-o să fie numită premierului Tudose. Deci este aceeași persoană. Eu nu am susținut și ați constatat și dumneavoastră că nu am făcut în așa fel încât la conducerea acestui serviciu să vină o altă persoană din afară, cu atât mai puțin din sfera politică, și că îmi doresc ca acest serviciu să fie o structură care să își desfășoare activitatea în limitele legislative în care trebuie să o facă și să facă ceea ce este absolut necesar, să protejeze MAI și interesele acestuia.

AGERPRES: Toată lumea și-a amintit de DIPI în contextul acelui scandal cu informarea despre Tel Drum. Ați avut o opinie publică în care ați spus că acel document a fost contrafăcut sau nu aparține DGPI. Ați făcut investigații, o anchetă care să lămurească definitiv de unde vine acel document, cine și-l asumă și cum s-a ajuns ca el să fie atribuit DIPI?
Carmen Dan: Nu este rolul meu să fac anchete și verificări vizavi de proveniența acelui document. Responsabilitatea mea era să știu dacă acel document este plecat de la o structură din cadrul MAI și am spus și public acel document nu emană nici de la Poliția Română, nici de la Inspectoratul General al Poliției Române, nici de la IPJ Teleorman, pentru că era acel antet, și nici de la DGPI, ceea ce îmi întărește convingerea că vorbim de un document contrafăcut.

AGERPRES: Ați sesizat pe latură penală autoritățile competene în acest caz?
Carmen Dan: Eu sunt convinsă că sunt autorități care fac verificările necesare. Mă așteptam să fim și noi întrebați dacă acel document ne aparține. Dar probabil că a fost suficient că noi am spus public că acel document nu ne aparține și oricine este interesat poate să facă aceleași verificări pe care le am făcut și eu.

AGERPRES: Instituțional, nici Ministerul Public prin nicio structură de-a sa nu a venit cu o solicitare oficială pentru a cere lămuriri?
Carmen Dan: Nu.

AGERPRES: În ciuda existenței notorii a unui dosar penal...
Carmen Dan: Nu, nu există acel document înregistrat în nicio evidență a vreunei structuri care aparține MAI.

AGERPRES: Legat de acel document, a revenit în discuție relația dumneavoastră cu liderul PSD, Liviu Dragnea. În ce relații sunteți în acest moment? Au existat solicitări venite din partea domnului Dragnea de când ați ajuns ministru de Interne, vă consultați cu dumnealui în anumite situații?
Carmen Dan: Mă consult cu domnul președinte Dragnea doar în ceea ce privește aplicarea și implementarea programului de guvernare. Cred că oricine este interesat să se edifice se poate uita cu atenție spre MAI, pentru că în pofida tuturor speculațiilor, cum că dacă eu vin la conducerea acestui minister, acesta va fi politizat, poate să constate că sub nicio formă nu putem să discutăm despre acest aspect. Sunt oameni aduși de mine în conducerea acestui minister, în echipa mea, oameni din sistem, oameni pe care eu i-am evaluat personal, care nu vin ca recomandare politică din nicio sferă, care nu-mi sunt rude, nu-mi sunt prieteni, ci care au fost selecționați în baza unui singur criteriu — profesionalismul. Deci, dacă acest minister ar fi fost politizat sau dacă domnul Dragnea mi-ar fi cerut să numesc pe cineva într-o funcție sau alta, cred că imediat ar fi fost evidentă o anumită legătură cu sfera politică. Ori, stau extraordinar de deschis și sincer și spun tuturor că m-a interesat ca în acest minister să vină oameni care să fie foarte bine pregătiți în așa fel încât să reușim să eficientizăm activitatea ministerului și să și schimbăm percepția despre acest minister, pentru că toată lumea considera că MAI este un minister închis, în care se discută lucruri importante în spatele unor uși închise. Iar eu vreau ca toată lumea să înțeleagă că ne dorim ca actul decizional să fie unul transparent. Și în sensul acesta cred că facem acțiuni în fiecare zi și astea sunt evidente. Eu tot ce decid și sunt de principiu că decizia ministrului trebuie să vină de jos și să fie influențată de cei care sunt beneficiarii acelei decizii. Eu nu discut doar cu șefii, eu discut și cu cei care sunt în funcții de execuție, discut cu cei care sunt în stradă, pentru că e un exemplu concret aici și e importantă pentru mine părerea lor. E important să-i fac să înțeleagă că orice necesități, orice nevoi au, orice propunere de îmbunătățire a activității proprii poate să vină direct spre mine sau poate să se ducă fără rezerve și către șefii lor care au datoria să mi-o aducă la cunoștință.

AGERPRES: Tot în spațiul public au apărut informații legate de numirea adjunctului de la IPJ Teleorman, domnul Pieleanu. S-a vorbit despre o relație, un parteneriat de afaceri care ar fi existat între dumneavoastră și domnia sa. Cum comentați această alăturare?
Carmen Dan: Pieleanu Tudorel este teleormănean. S-a discutat că îl cunosc. Cunosc foarte multe persoane din Teleorman, este normal să fie așa. Mai mult decât atât, domnul Pieleanu a fost, până la momentul la care a fost împuternicit adjunctul inspectorului șef de la Teleorman, împuternicire pe care nu am operat-o eu, este atributul inspectorului general al Poliției Române, a fost șeful Poliției Municipale. Poate că ar trebui să privim și din perspectiva firească a evoluției, pentru că este un om pe care eu îl cunosc și în plan profesional și nu am ascuns niciodată că îl cunosc și personal, pentru că am lucrat împreună, există și o relație de prietenie pe care nu am ascuns-o, mi-am asumat-o, dar important de reținut este că această numire este din punctul meu de vedere, firească. Vine din planul omului care a condus o poliție municipală și acum este adjunctul inspectorului șef de la Teleorman unde sunt convinsă că va face treabă. Nici măcar nu am făcut această propunere eu către inspectorul general. Și în ceea ce privește județul Teleorman, ca și în situația celorlalte județe, s-a făcut o evaluare plecând și de la recentele ieșiri din sistem. Acolo unde a fost necesar normal că s-au luat în discuție persoanele care ar putea să acceadă și să ocupe funcții de conducere la nivelul inspectoratelor județele de poliție. Cred că este firesc ca un șef de poliție municipală să poată fi numit ca și adjunct al inspectorului șef. Discuții pot exista multe. Ca să lămuresc și problema cu societatea comercială, a existat într-adevăr o situație în care am înființat împreună o societate comercială care nu a lucrat o zi, deci nu a avut o zi de activitate. Niciunul dintre noi nu a fost într-o situație de incompatibilitate sau de conflict de interese și nu am ascuns lucrul acesta. A fost o inițiativă, nu s-a concretizat în niciun fel, am și trecut-o în declarația de interese la momentul respectiv, tocmai pentru a demonstra că nu am nimic de ascuns. Acum, dacă cunoști pe cineva din Teleorman, dacă eu îl cunosc pe domnul Pieleanu dinainte de a ajunge prefectul județului sau subprefectul județului Teleorman, dacă am ajuns într-o poziție în care se impune și colaborare profesională, nu cred că este nevoie să facem tot felul de supoziții și să închegăm tot felul de scenarii.

AGERPRES: Revenim la activitatea structurilor MAI. Vreau să vă întreb despre o evaluare în privința persoanelor urmărite și care au reușit să iasă din țară. Ați sesizat că ar exista un tipar având în vedere precedentul Sebastian Ghiță, Abraham Morgenstern. Popoviciu a fost într-o situație diferită. E o anchetă, e o evaluare pe care o faceți privind modul în care se desfășoară acest serviciu de urmăriri?
Carmen Dan: Bineînțeles că suntem foarte atenți și în toate situațiile invocate de dumneavoastră. Discutăm despre o procedură care deja este în coordonarea Parchetului și eu sunt convinsă că Parchetul își face treaba. Polițiștii care lucrează în acele dosare pun în executare măsurile dispuse de procurori.

AGERPRES: A existat acel schimb de replici între Ministerul de Interne și SRI în timpul protestelor din iarnă legate de acele informări. În ce relație sunteți în acest moment cu SRI?
Carmen Dan: În relații bune din punct de vedere instituțional. Colaborăm, comunicăm, așa cum am spus, și atunci a fost un moment pe care l-am depășit. A existat acel mesaj, nu a ajuns la mine, însă din acel moment, odată ce eu împreună cu șeful SRI am stabilit care este procedura comunicării, nu avem absolut nicio problemă. Comunicăm ori de către ori se impune și o facem fără rezerve.

AGERPRES: În MAI există în acest moment și DGPI și DGA, aveți pârghiile necesare pentru a controla fenomenul infracțional din rândul angajaților. Am văzut în proiectul ministrului Justiției, Tudorel Toader, de modificare a legilor justiției, înființarea unei direcții speciale pentru magistrați. Cum vedeți dumneavoastră fenomenul infracțional din rândul MAI? Sunt polițiști mulți, e nevoie de o astfel de structură și în cazul MAI? Ați avut vreo discuție legată de acest subiect?
Carmen Dan: Nu, nu am avut discuție legată de acest subiect. Eu am discutat cu ministrul Justiției despre ceea ce îmi doresc, să cădem de comun acord și să introducem în pachetul legislativ penal, vorbesc de propunerile noastre, pe care le-am înaintat deja la Ministerul Justiției, în ceea ce privește ultrajul, ultrajul judiciar, infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice și de situația în care este omorât un polițist. Inițiatorul acestui demers legislativ este Ministerul Justiției și eu îmi doresc să țină cont de aceste propuneri ale noastre pentru că sunt argumentate și din punctul nostru de vedere contribuie la obiectivul pe care l am asumat, acela de a întări autoritatea polițistului.

AGERPRES/(AS/A — autor: Mihuț Năstăsache, Cristina Tatu, editor: Cătălin Alexandru, imagine: Alfred Schupler, grafician: Liliana Iordan)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Justiţie

Cele mai citite din Justiţie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe