Bucureşti, 26 iun /Agerpres/ - Parchetul General invocă, în motivarea soluţiei de clasare a dosarului privind OUG 13, considerente care apar în decizia Curţii Constituţionale a României pronunţată în urma sesizării privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României şi DNA, arătând că aspectele sesizate "nu pot face obiectul activităţii de cercetare penală".

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus luni clasarea dosarului privind adoptarea de către Guvern a Ordonanţei 13 prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale.

PÎCCJ menţionează, într-o serie de precizări transmise presei, o parte dintre considerentele reţinute în motivarea deciziei.

"Curtea Constituţională, în cadrul procesului de examinare a cererii, a analizat actele de sesizare şi actele procesuale emise, statuând în decizia nr. 68 din data de 27.02.2017 cu privire la 'faptele reclamate şi cele reţinute în ordonanţa procurorului de caz', că 'toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracţiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunţului cu privire la legalitatea şi oportunitatea actului adoptat de Guvern. Astfel, circumstanţele adoptării actului normativ, luările de poziţie publice contradictorii ale ministrului justiţiei şi ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea şi oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competenţă a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activităţii de cercetare penală'", precizează PÎCCJ.

De asemenea, procurorii fac trimitere la faptul că nicio normă legală sau constituţională nu obligă Executivul să-l informeze pe preşedintele României cu privire la ''intenţiile'' sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei şedinţe de Guvern a actelor normative supuse adoptării şi nici să informeze Parlamentul cu privire la ''intenţia'' sa de a adopta ordonanţe de urgenţă.

"Or, raportat la starea de fapt descrisă în denunţul formulat şi reţinută în ordonanţa de începere a urmăririi penale emisă de organul judiciar, potrivit căreia 'în mod deliberat ministrul justiţiei a dezinformat Parlamentul României cu privire la intenţiile lui a promova acte normative [...] prin procedura ordonanţei de urgenţă' şi că 'în mod deliberat, prim-ministrul României şi ministrul justiţiei l-au dezinformat pe Preşedintele României, înaintea şedinţei de Guvern că nu aveau intenţia să treacă pe ordinea de zi cele două ordonanţe', Curtea constată că 'datele inexacte' se referă la necomunicarea unor intenţii, care, în viziunea autorilor denunţului şi a organului judiciar, se converteşte în 'dezinformare'. Nicio normă legală sau constituţională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Preşedintele României cu privire la 'intenţiile' sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei şedinţe de Guvern a actelor normative supuse adoptării şi nici să informeze Parlamentul cu privire la 'intenţia' sa de a adopta ordonanţe de urgenţă. (...) 'pentru alte trei infracţiuni, respectiv infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art.259 alin.(1) şi (2) din Codul penal, infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art.275 din Codul penal, şi pentru infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art.321 din Codul penal... pentru care s-a dispus extinderea... nu sunt de natură a schimba starea de fapt şi de drept a cauzei şi, implicit raţionamentul Curţii Constituţionale în analiza şi soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Guvern'", se mai arată în comunicatul citat.

În acel context, CCR a decis că DNA "şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal", adaugă PÎCCJ.

"Având în vedere cele mai sus expuse, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 16 a. 1 lit. b teza I-a cu privire la infracţiunile de prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului prev. de art. 8 al. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev. de art. 259 al. 1 şi 2 C.p, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri prev. de art. 275 C.p şi fals intelectual prev. de art. 321 C.p, motiv pentru care, în temeiul art. 315 al. 1 C.p.p şi au dispus clasarea cu privire la acestea", precizează Parchetul General. AGERPRES / (AS - autor: Anamaria Toma, editor: Cristina Tatu)