Bucureşti, 20 apr /Agerpres/ - Graţierea este o măsură pe termen scurt, iar statul trebuie să găsească acele măsuri complementare, care să vină alături de graţiere, dacă se doreşte rezolvarea supraaglomerării, a declarat joi avocatul Nicoleta Popescu, de la APADOR-CH, în cadrul unei dezbateri asupra proiectului de lege privind graţierea.

"Nu poate să existe o soluţionare a problemei supraaglomerării doar prin graţiere. Pentru că graţierea este o măsură pe termen scurt. Practic, concret ce facem? Eliberăm un număr de deţinuţi (...) din sistemul penitenciar, iar pe termen scurt vom avea mai puţini deţinuţi. Nu înseamnă că rezolvăm supraaglomerarea. De ce? Pentru că s-a dovedit că există experienţele altor state (...), care, după graţieri, şi aici mă refer la Italia, au constatat că într-un termen de un an de zile s-au reîntors în penitenciar mai mult de jumătate dintre cei care au fost graţiaţi. Să nu uităm că România are o recidivă de aproape 75% din cei care părăsesc sistemul penitenciar", a afirmat Nicoleta Popescu.

Ea consideră că, astfel, un alt efect pe termen scurt al graţierii va fi creşterea infracţionalităţii, în special în lipsa unor programe de reintegrare a celor eliberaţi.

"Această măsură a graţierii (...) trebuie să fie un echilibru între interesul general al societăţii şi interesul particular în a rezolva această măsură. Şi atunci trebuie să vedem care sunt acele măsuri complementare care trebuie să vină alături de graţiere, în măsura în care se apreciază că se doreşte rezolvarea supraaglomerării. Pe termen scurt, constatăm că nu există acea absorbţie a celor din penitenciar pe piaţa forţei de muncă. De ce? Pentru că, dacă nu vom avea o măsură complementară, vom constata că toţi cei care s-au eliberat din penitenciar nu îşi vor găsi un loc de muncă, pentru că li se solicită acel cazier. Prin urmare, dacă ne vom referi la soluţionarea supraaglomerării doar cu graţiere, ne înşelăm noi ca stat, noi ca cetăţeni şi, nu în ultimul rând, noi ca profesionişti", a subliniat Nicoleta Popescu.

Ea a mai spus că pentru a evita o condamnare la CEDO statul trebuie să creeze acele condiţii "umane" ca orice cetăţean care a primit o pedeapsă privativă de libertate să şi-o ispăşească în condiţii umane de executare a unei pedepse.

"Atunci când politicieni (...) vin şi spun cetăţenilor 'trebuie să dăm această lege a graţierii pentru că ne obligă CEDO, pentru că altfel vom plăti milioane de euro tuturor celor care stau în sistemul penitenciar şi execută o pedeapsă privativă de libertate', eu vreau să vă spun că este o temă falsă. Nu este adevărat. Statul român nu este obligat să plătească milioane de euro tuturor celor care stau în sistemul penitenciar. Statul român este obligat să plătească acele despăgubiri morale, în cazuri individuale, doar după ce există o hotărâre de condamnare individuală pentru fiecare cetăţean reclamant deţinut împotriva statului român. Prin urmare, este o temă falsă", a arătat avocatul.

Popescu a explicat că statul trebuie să construiască noi spaţii de deţinere sau să le extindă pe cele existente, o soluţie fiind şi aceea a unităţilor militare dezafectate, care ar putea fi un punct de plecare pentru noi penitenciare.

"Ce trebuie să faci? Noi spaţii de deţinere. Se vehiculează în spaţiul public că construirea unui penitenciar înseamnă sume foarte mari de bani, milioane de euro, pe care statul român nu şi le permite şi că nu aceasta este prioritatea României. (...) Dar ne întrebăm: timp de 25 de ani de ce nu te-ai apucat tu, statule român, măcar să faci un penitenciar? Nu spune nimeni să construieşti peste noapte cinci penitenciare", s-a întrebat, retoric, Nicoleta Popescu.

Ea a mai spus că o măsură complementară este acea a reintegrării chiar din timpul executării pedepselor.

"Programele de reintegrare sunt foarte puţine, de obicei sunt pentru acei deţinuţi 'cuminţi', care nu fac probleme, care, dacă nu fac probleme în sistem, cu siguranţă nu fac probleme nici după ce vor părăsi sistemul penitenciar, deci avem nevoie să îi integrăm pe aceia care fac probleme până la urmă, care nu sunt cuprinşi în niciun program", consideră Popescu.

Judecătorul Cristi Danileţ a opinat că graţierea trebuie însoţită şi de alte măsuri pentru a putea fi o soluţie în evitarea supraaglomerării din penitenciare şi, în plus, graţierea pare incompatibilă cu infracţiunile de corupţie, pentru că statul şi-a însuşit pe agenda publică lupta împotriva corupţiei.

El a menţionat că, dintre cauzele trimise de procurori în instanţă, 75% se finalizează cu o condamnare, iar dintre persoanele condamnate definitiv doar o treime ajung la închisoare, pentru ceilalţi existând pedepse alternative.

"Graţierea nu va rezolva decât temporar problema reală din penitenciarele din România, adică lipsa spaţiului suficient, asistenţa medicală neadecvată. Cred că statul român trebuie să investească, de fapt, foarte mulţi bani în condiţiile din penitenciare", a precizat, în cadrul conferinţei, Danileţ.

El a adăugat că, în calitate de soţ şi tată a două fete, îşi pune întrebarea cât de sigur va fi pentru o familie eliberarea acelor infractori pe care judecătorii i-au considerat suficient de periculoşi pentru a-i trimite la închisoare.

"Se pune întrebarea: cât de siguri vom fi noi, populaţia obişnuită, civilă, cu infractorii brusc eliberaţi? Avem capacitatea de a suporta acest lucru? Vom fi în siguranţă? Există modalităţi de reinserţie a celor eliberaţi din penitenciare? Se vor putea angaja, îşi vor găsi loc de muncă? Cred că şi vânzător la un aprozar dacă vrei să te faci, patronul tot îţi cere cazierul şi nu ştiu câţi patroni ar angaja o persoană tocmai eliberată din penitenciar", a explicat Danileţ.

El a ridicat şi problema graţierii faptelor de corupţie, în condiţiile în care aceasta reprezintă, în opinia sa, un flagel care a cuprins toate ramurile societăţii, iar ţara noastră şi-a asumat o politică anticorupţie.

"Indiferent de soluţia la care va ajunge Parlamentul, stau şi mă întreb (...) dacă este adecvat ca faptele de corupţie să fie graţiate, adică pe de o parte statul român îşi asumă public politica anticorupţie (...) şi dintr-o dată să se pună problema graţierii celor condamnaţi pentru corupţie", a adăugat Danileţ. AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Andreea Rotaru)