COD GALBEN: 21-01-2018 ora 11 Intre 22 ianuarie, ora 05 - 22 ianuarie, ora 22 se va semnala intensificări susținute ale vântului, ninsori viscolite

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 17 feb /Agerpres/ - Curtea Constituţională a României va discuta în 7 martie sesizarea Avocatului Poporului referitoare la legea care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, au comunicat vineri pentru AGERPRES oficiali ai CCR.

În 5 ianuarie, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate.

Potrivit AP, "prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat".

În vederea efectuării analizei de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului a examinat ansamblul reglementărilor referitoare la condiţiile de ocupare a funcţiilor şi demnităţilor publice din cadrul celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale - legislativă, executivă şi judecătorească.

Astfel, Avocatul Poporului a constatat lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat; lipsa de previzibilitate a sintagmei "nu au suferit condamnări penale"; lipsa unui tratament juridic diferenţiat aplicabil unor persoane care nu se află în situaţii analoge, în speţă, persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pe de o parte, şi persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe de altă parte.

Conform sursei citate, Constituţia consacră dreptul legiuitorului de a stabili condiţiile concrete de ocupare şi exercitare a unei funcţii, însă, în procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligaţia de a respecta principiile constituţionale şi de a adopta, în consecinţă, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat şi eficient, care să asigure respectarea principiului constituţional al echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

"Este de necontestat faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de integritate, legalitate şi corectitudine menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile statului, însă cadrul legislativ ce guvernează condiţiile de accedere la o funcţie trebuie să fie unul coerent, predictibil şi unitar, aplicabil tuturor reprezentanţilor celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale. Separaţia puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului; dimpotrivă, presupune existenţa unui control reciproc, precum şi realizarea unui echilibru de forţe între acestea", a precizat AP.

Avocatul Poporului susţine că un asemenea echilibru nu poate fi realizat decât prin existenţa unui sistem coerent menit să asigure condiţii de integritate general valabile în exercitarea funcţiilor aparţinând acestor trei puteri şi aceasta cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu prevederile actuale ale Constituţiei, în procesul de desemnare a prim-ministrului şi de numire a Guvernului, au un rol esenţial atât preşedintele României, cât şi Parlamentul.

Sursa citată face referire la Decizia nr. 799/2011 a Curţii Constituţionale potrivit căreia principiul echilibrului puterilor în stat trebuie aplicat, în egală măsură, în modul de atribuire şi de exercitare a competenţelor tuturor autorităţilor publice, inclusiv a celor care fac parte din aceeaşi putere. În context, Avocatul Poporului observă că, "în legislaţia internă, chiar în cadrul aceleiaşi puteri şi anume cea executivă (exercitată potrivit sistemului constituţional românesc de preşedinte şi de Guvern) există diferenţe de tratament juridic în ceea ce priveşte condiţiile de ocupare a acestor demnităţi şi implicit a criteriilor de integritate necesar a fi îndeplinite".

În consecinţă, arată Avocatul Poporului, legiuitorul va trebui să reexamineze dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 "în sensul identificării unui raport de proporţionalitate între condiţiile ocupării unei funcţii publice şi scopul urmărit prin soluţia legislativă şi anume exercitarea funcţiei de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament".

De asemenea, Avocatul Poporului observă că art. 2 din Legea nr. 90/2001 şi, în special, sintagma "nu au suferit condamnări penale" încalcă principiul previzibilităţii "consacrat la nivel constituţional de art. 1 alin. (5) potrivit căruia În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. Totodată, indică sursa citată, sintagma "nu au suferit condamnări penale" poate suporta interpretări diferite.

Avocatul Poporului aminteşte faptul că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat premisele interpretării sintagmei "discriminare întemeiată pe orice altă situaţie/împrejurare" ca atrăgând obligaţia statului de a introduce în legislaţie excepţii corespunzătoare de la regula restricţionării accesului persoanelor condamnate la o anumită funcţie, astfel încât să fie respectat principiul non-discriminării, în condiţiile impunerii unor restricţii rezonabile.

"În esenţă, în speţa amintită, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a interpretat că aplicarea principiului discriminării în oricare altă situaţie include şi non-discriminarea pe motive de cazier judiciar. În cauza menţionată, Curtea a reţinut că reclamantul a fost tratat diferit de celelalte persoane care au aplicat pentru acest post din cauza statutului său de persoană condamnată", se arată în comunicatul transmis de Avocatul Poporului. AGERPRES/(AS - autor: Mădălina Cochinescu Verman, editor: Mihai Simionescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.