COD GALBEN: 21-01-2018 Intre 03:20 si 08:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj; COD GALBEN: 20-01-2018 ora 23 Intre 23:45 si 05:00 se va semnala Ceață ce determină scăderea vizibilității, local, sub 200 m, izolat sub 50 m. in Județul Vrancea, Județul Galați, Județul Iași, Județul Botoșani, Județul Neamț, Județul Bacău, Județul Vaslui;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 10 mar /Agerpres/ - Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, declară într-un interviu acordat AGERPRES că, în opinia sa, a avut loc o schimbare în mentalitatea cetăţenilor vizavi de persoanele cu probleme penale, în condiţiile în care DNA primeşte un număr tot mai mare de sesizări legate de fapte de corupţie.

"O să vedem dacă ea se reflectă în alegeri sau în alte activităţi în societate", a spus Kovesi.

Procurorul-şef precizează că, în urma analize a datelor statistice, s-a constatat că există de foarte multe ori o legătură între valoarea fondului de bani pe care îl administrează persoanele care deţin anumite funcţii publice şi anumite fapte de corupţie.


AGERPRES: Ministrul Justiţiei a înaintat către CSM propunerea de reînvestire a dumneavoastră în funcţia de procuror-şef DNA. Care ar fi priorităţile unui viitor mandat?

Laura Codruţa Kovesi: În primul rând, aş dori să continui activitatea pe care am început-o în primul mandat la DNA. Cred că asigurarea stabilităţii şi a continuităţii activităţii DNA este un obiectiv pe care trebuie să-l am în vedere, dacă voi fi reînvestită în această funcţie. Apoi, mai sunt câteva obiective pe care mi le-am stabilit prin proiectul pe care l-am înaintat Consiliului Superior al Magistraturii. Ele vizează, în principal, activităţi de continuare a măsurilor deja implementate în vederea sporirii eficienţei şi calităţii activităţii DNA. Sunt câteva măsuri care vizează întărirea capacităţii instituţionale. Una dintre măsuri vizează, mai exact, dezvoltarea capacităţii instituţionale a Serviciului Tehnic, apoi apărarea în continuare a independenţei şi a stabilităţii procurorilor care lucrează în această Direcţie, precum şi obiective specifice.


AGERPRES: Anunţul ministrului a generat nemulţumiri legate de faptul că, pentru această funcţie, nu se organizează o procedură similară cu cea pentru procurorul general. În ultimii anii, s-a mers atât pe numiri directe şi reînvestiri în funcţie, cât şi pe proceduri. Singura procedură concretizată cu numire a fost cea pentru şeful DIICOT. Care credeţi că este varianta mai bună?

Laura Codruţa Kovesi: Îmi este foarte greu să comentez, mai ales că sunt implicată într-o astfel de procedură. Dar, pentru că am fost reînvestită şi în calitate de procuror general în urmă cu câţiva ani, pot să vă spun că pentru funcţia de procuror-şef al DNA şi de procuror general cu ocazia reînvestirii s-a procedat în acelaşi fel: s-a reînvestit persoana care ocupa aceeaşi funcţie. Dar, repet, nu pot să comentez această procedură care este în derulare.


AGERPRES: Din statisticile prezentate la bilanţul activităţii DNA a rezultat că 2015 a fost anul cu cel mai mare număr de demnitari investigaţi şi, de asemenea, cu un număr mare de aleşi locali trimişi în judecată. Există o creştere a fenomenului corupţiei în orice zonă?

Laura Codruţa Kovesi: Noi am făcut o analiză foarte serioasă a datelor statistice şi am constatat că există de foarte multe ori o legătură între valoarea fondului de bani pe care îl administrează persoanele care deţin anumite funcţii publice şi anumite fapte de corupţie. Ca să vă dau un exemplu, în ceea ce priveşte funcţiile de conducere în administraţia publică locală, în doi ani s-a triplat numărul persoanelor investigate şi trimise în judecată. Evident că aceste persoane aveau un buget foarte mare de administrat şi acolo am constatat, din investigaţiile noastre, că s-au comis mai multe fapte de corupţie.


AGERPRES: Aţi afirmat că anul trecut s-au trimis multe cereri de comisii rogatorii internaţionale şi că niciun infractor nu ar trebui să se simtă în siguranţă, indiferent unde şi-a ascuns banii. Există state preferate de către inculpaţi pentru ascunderea banilor? Se recurge des la această metodă?

Laura Codruţa Kovesi: În cursul anului trecut, au fost formulate 117 cereri de comisii rogatorii în diverse state. Marea majoritate dintre ele în state din Europa, dar nu numai din Europa. Sunt peste 34 de ţări în care procurorii DNA au solicitat date şi informaţii sau au solicitat administrarea unor probe. Nu pot să spun că există o ţară preferată de cei care comit fapte penale, dar pot să vă spun cu siguranţă că avem relaţii instituţionale în foarte multe ţări şi, indiferent unde aceste persoane îşi ascund banii, noi avem suficiente instrumente ca să găsim aceşti bani şi să-i indisponibilizăm. Folosim în activitatea noastră toate convenţiile internaţionale. Am încercat şi din punct de vedere instituţional să încheiem protocoale cu instituţii similare din statele membre al Uniunii Europene şi nu numai, iar în activitatea noastră folosim absolut toate instrumentele internaţionale pentru a putea depista şi pentru a confisca sau îngheţa aceste sume.


AGERPRES: Şi pe plan intern?

Laura Codruţa Kovesi: Folosim aceleaşi instrumente şi în plan intern. În ceea ce priveşte sechestrarea bunurilor, potrivit legislaţiei interne, folosim aceleaşi proceduri de mai mulţi ani, deoarece Codul de procedură penală nu a adus schimbări majore în modalitatea în care facem aceste investigaţii. Dar, ceea ce este important, dacă mă refer la DNA, este faptul că noi am înfiinţat şi am operaţionalizat un compartiment propriu pentru investigaţii financiare. În acest compartiment lucrează poliţişti, specialişti, compartimentul este coordonat de un procuror şi, în principal, acest compartiment dublează investigaţiile penale. Atunci când avem o investigaţie în curs, se efectuează în paralel şi o investigaţie financiară pentru a identifica bunurile care pot fi confiscate şi sechestrate. Dacă ar fi să cuantific rezultatele pe care le are această operaţionalizare a Compartimentului de Investigaţii Financiare, pot doar să vă spun că în anul 2015 peste 500 de milioane de euro au fost indisponibilizate de procurorii DNA în activitatea de urmărire penală.


AGERPRES: Aţi vorbit de nenumărate ori de nerecuperarea prejudiciilor de către ANAF, în urma deciziilor judecătoreşti definitive şi chiar există şi o anchetă în curs. Aţi semnalat încă din 2014. Cum vă explicaţi că nu s-a făcut nimic în acest sens în condiţiile în care ANAF este subordonată Ministerului Finanţelor Publice, respectiv Guvernului, căruia Parlamentul poate să îi ceară explicaţii? Am văzut, în anumite cazuri, miniştrii sau premieri care au fost chemaţi în Parlament să dea explicaţii. Cum vă explicaţi că în acest caz nu s-au făcut astfel de demersuri?

Laura Codruţa Kovesi: Explicaţii pentru modul în care se execută sau nu hotărârile judecătoreşti definitive cred că trebuie să dea instituţiile financiare. Ele nu funcţionează în subordinea DNA, încât eu să fac o evaluare a activităţii lor. Ştim că la ANAF a fost numit un nou preşedinte. Sper că vom avea mai multe informaţii de acum încolo. Ce este important? Ca toate hotărârile judecătoreşti rămase definitive să fie executate. În cursul anului trecut, am semnalat că sunt 310 milioane de euro, bani care ar fi trebuit să treacă în proprietatea statului român. La începutul acestui an, suma a crescut, pentru că sunt încă 210 milioane euro care ar trebui să fie confiscate, urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive. Nu vorbim despre nişte sume doar aşa ca să dăm cifre. Aceste sume sunt, de fapt, bani care trebuie să intre în bugetul statului. Sunt banii cetăţenilor şi este foarte important ca statul român să investească efortul necesar şi resursele pentru a recupera aceste sume de bani şi, totodată, pentru a recupera şi eventuale dobânzi sau eventuale produse pe care aceste bunuri şi aceşti bani sechestraţi de-a lungul timpului le-au produs. Până la urmă, sunt bani care trebuie să intre în bugetul de stat şi care trebuie folosiţi în scopurile în care se utilizează banii publici.


AGERPRES: Există critici legate de restituirea unor dosare pentru refacerea urmăririi penale, dar şi de unele achitări. Cum le răspundeţi?

Laura Codruţa Kovesi: Pot să spun că numărul restituirilor şi al achitărilor a scăzut în cursul anului trecut. Dacă ar fi să compar rezultatele din anul trecut în ceea ce priveşte achitările cu anul 2012, pentru că în anul 2013 am devenit procuror-şef al DNA şi de atunci am impus anumite standarde de calitate în activitatea noastră, pot să vă spun că la preluarea mandatului procentul de achitări era undeva peste 14%. În prezent, procentul de achitări s-a redus la 7,6%. Deci, o scădere aproape la jumătate a numărului achitărilor, ceea ce ne arată că se lucrează din punct de vedere al calităţii mult mai bine în DNA. Sigur că un procent de condamnări de sută la sută nu se poate întâmpla într-o ţară democrată. Sunt foarte multe situaţii în care primim achitări în dosare în care se pronunţă hotărâre judecătorească după nouă, zece ani. Chiar anul trecut am avut o situaţie în care s-a pronunţat o achitare într-un dosar care a fost instrumentat înainte de a se înfiinţa DNA, dar care, datorită competenţei, a fost susţinut în instanţă de către DNA. Contează foarte mult şi durata în care se judecă dosarele. Atunci când sunt situaţii în care se pronunţă soluţii de achitare sau de restituire, facem o analiză foarte serioasă pentru a vedea dacă aceste soluţii sunt imputabile sau nu procurorului. Au fost situaţii în care procurorii au făcut anumite vicii de procedură în dosare şi acesta a fost motivul pentru care s-au pronunţat astfel de soluţii. Important este ca în activitatea viitoare să evităm să avem astfel de vicii de procedură şi să le analizăm. Sunt foarte multe soluţii de achitare care s-au dat şi în urma unor modificări legislative sau în urma pronunţării unor decizii ale CCR. Spre exemplu, anul trecut au fost trei cazuri în care s-au pronunţat soluţii de achitare întrucât pentru infracţiunea care a fost constatată s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, iar CCR a admis acea excepţie.


AGERPRES: Sunt numeroase decizii ale Curţii Constituţionale prin care se constată că dispoziţii din Codul de procedură penală şi Codul penal încalcă Legea Fundamentală. Aveţi o explicaţie? S-a lucrat superficial la elaborarea acestor coduri sau nu s-a făcut un studiu de impact riguros?

Laura Codruţa Kovesi: Dacă vă mai amintiţi, în urmă cu doi ani de zile, când codurile au intrat în vigoare, am avut mai multe poziţii instituţionale în care am spus că aceste coduri vor crea anumite probleme odată cu punerea lor în aplicare şi, la momentul respectiv, am fost foarte criticată pentru această poziţie. Iată că deciziile CCR nu fac altceva decât să confirme problemele pe care noi le-am identificat înainte ca aceste coduri să intre în vigoare. Sunt unele decizii ale CCR care ne-au determinat să luăm măsuri suplimentare în activitate, dacă mă refer, spre exemplu, la decizia privind Camera preliminară - procedura în Camera preliminară a determinat o creştere a participării procurorilor în şedinţă de judecată cu 40%. Ca atare, urmare a deciziei CCR a trebuit să mărim numărul de procurori care participă la şedinţele de judecată. Important este ca, odată ce aceste decizii sunt pronunţate, sunt publicate în Monitorul Oficial, să aibă loc o intervenţie legislativă foarte rapidă în aşa fel încât, dacă anumite instituţii sunt declarate neconstituţionale sau anumite proceduri sunt declarate neconstituţionale, ele să poată să fie îndreptate pentru a putea avea eficienţă în activitatea noastră. În unele situaţii, intervenţia legiuitorului a fost foarte rapidă. Dacă ar fi să dau un exemplu, ar fi decizia privind controlul judiciar. În alte situaţii, această intervenţie a întârziat să apară aşa cum este în situaţia procedurii în Cameră preliminară.


AGERPRES: Printre ultimele decizii se numără cea privind supravegherea tehnică. Puteţi estima care ar fi amploarea acestei decizii asupra dosarelor şi care este soluţia?

Laura Codruţa Kovesi: Este o decizie a CCR care, odată ce este publicată în Monitorul Oficial, este obligatorie. Nu putem să comentăm aceste decizii, dar avem o obligaţie de a respecta întocmai decizia CCR. Pentru a respecta decizia CCR sunt necesare câteva modificări în ceea ce priveşte structura de personal a DNA. Odată ce a fost pronunţată această decizie, pot să vă spun că şi activitatea Serviciului Tehnic al DNA a suferit anumite modificări şi va trebui să sufere anumite modificări. În primul rând, avem nevoie de o suplimentare a numărului de poliţişti care vor lucra în DNA, dar şi o suplimentare a echipamentelor tehnice pe care le folosim, a softurilor, a procedurilor pentru a pregăti din punct de vedere profesional poliţiştii care vor lucra în DNA, ceea ce implică o sumă de aproximativ 10 milioane de euro. În această sumă, se include şi necesitatea de avea un spaţiu suplimentar, pentru că, odată suplimentate resursele umane, o să avem nevoie şi de un spaţiu suplimentar. În principal, decizia Curţii Constituţionale obligă procurorii şi poliţiştii din poliţia judiciară să procedeze personal la punerea în executare a autorizaţiilor de supraveghere tehnică. Avem patru tipuri de activităţi care intră în această supraveghere tehnică: sunt interceptările comunicaţiilor, sunt interceptările în mediul ambiental, sunt localizările pe care noi le facem şi sunt situaţiile în care avem nevoie de acces la trafic de date. Iată că sunt activităţi diferite. Până la momentul pronunţării deciziei, în activitatea de punere în aplicare a autorizaţiilor emise de instanţă obişnuiam să apelăm la ajutorul şi la sprijinul tehnic al altor instituţii ale statului, structuri ale Ministerului de Interne, SRI. În prezent, prin pronunţarea acestei decizii, orice sprijin tehnic trebuie să fie acordat doar de procurori, poliţişti sau furnizorii sau companiile de telecomunicaţii. În acest moment, noi am făcut această evaluare pentru a putea lucra eficient în cazurile noastre. Avem nevoie de această suplimentare de personal. Avem nevoie de această suplimentare a bugetului, însă această evaluare este valabilă doar dacă putem folosi infrastructura deja existentă a SRI, cu condiţia ca punerea în executare să se facă direct de către poliţiştii şi procurorii din DNA. Acest lucru este posibil în acest moment, ca poliţiştii şi procurorii din DNA să procedeze personal la punerea în aplicare a acestor autorizaţii, dar trebuie să folosim această infrastructură. În situaţia în care din punct de vedere legal nu va fi permisă folosirea acestei infrastructuri, atunci cu siguranţă evaluarea noastră, atât din punct de vedere al resurselor, cât mai ales din punct de vedere al echipamentelor va fi mult mai mare.


AGERPRES: Ce se întâmplă cu dosarele?

Laura Codruţa Kovesi: Noi vom continua activitatea. Avem un volum foarte mare de dosare. Avem, în acest moment, peste 7.300 de dosare în lucru, la aproximativ 120 de procurori. Este un volum foarte mare de dosare. Sunt procurori care au în lucru peste 100 de dosare. În acest moment, suntem pregătiţi ca, odată ce decizia Curţii Constituţionale va fi publicată, să procedăm personal la punerea în aplicare a autorizaţiilor, însă, pentru a face faţă la toate cele patru categorii de activităţi pe care noi le desfăşurăm, atunci când vorbim de supraveghere tehnică în scopul obţinerii de probe, sigur că avem nevoie de resurse suplimentare. Dacă va fi aprobată suplimentarea schemei de personal, până la acel moment va trebui să folosim resursele existente, motiv pentru care anumite dosare sau, în general, dosarele de urmărire penală care nu sunt aproape de finalizare vor fi un pic întârziate. În acest moment, trebuie să folosim poliţiştii din Poliţia judiciară pe care îi avem pentru a pune în aplicare aceste măsuri de supraveghere tehnică. Aşadar, vom avea câţiva poliţişti care nu vor mai lucra în dosarele penale şi care vor fi pregătiţi din punct de vedere profesional de colegii de la Serviciul Tehnic pentru a putea să continuăm aceste activităţi care sunt extrem de necesare şi utile în strângerea probatoriului.


AGERPRES: Sunt păreri potrivit cărora această decizie a CCR va dezbina aşa-zisul binom SRI-DNA sau, din contră, îl va întări. Cum comentaţi?

Laura Codruţa Kovesi: Pot să vă spun că noi am lucrat cu toate instituţiile statului care ne puteau oferi sprijin tehnic sau sprijin informativ în activitatea noastră şi vom continua să facem acelaşi lucru. Până la urmă, nu cred că este neconstituţional să lucrezi cu o instituţie a statului care îţi oferă o anumită infrastructură. Sigur că, din momentul în care această decizie va fi publicată, aşa cum v-am spus, noi vom fi pregătiţi să o aplicăm exact aşa cum ea a fost pronunţată. Din punctul de vedere al sprijinului tehnic pe care SRI sau alte servicii de informaţii ni l-au oferit, acest lucru nu se va mai putea realiza, pentru că decizia CCR spune că punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică trebuie să se facă de către procuror şi poliţişti. Desigur, colaborarea noastră cu SRI, dar şi cu celelalte instituţii se va desfăşura doar în conformitate cu legea.


AGERPRES: Aţi atras atenţia recent că dispoziţiile Codului penal, care au intrat în vigoare de doi ani, prevăd că liberarea condiţionată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul şi că există practică neunitară. Sunt neclare prevederile sau nu au fost aplicate corect de magistraţi?

Laura Codruţa Kovesi: Prevederile din Codul penal sunt destul de clare. Este prevăzut că liberarea condiţionată poate fi acordată în situaţia în care s-a recuperat prejudiciul. Acum, interpretarea diferită a instanţelor, probabil, a venit din interpretarea legii penale mai favorabile. Eu nu pot să spun nici că anumiţi judecători au greşit sau nu au greşit, nu acesta a fost scopul recursului în interesul legii, ci scopul RIL-ului pe care eu l-am propus a fi formulat are la bază interpretarea diferită a instanţelor de judecată pe acea situaţie de fapt. În propunerea pe care noi am formulat-o am invocat aceste soluţii diferite ale instanţelor de judecată şi am solicitat să se formuleze un RIL pentru ca Înalta Curte să decidă în ce fel trebuie interpretate şi aplicate aceste dispoziţii. Au fost situaţii în care s-au făcut cereri de liberare condiţionată, de la unele persoane s-a recuperat prejudiciul, de la alte persoane nu s-a recuperat prejudiciul, unii au fost eliberaţi, alţii nu. Deci, noi, prin această propunere, am vrut să semnalăm că există o practică judiciară diferită. Noi nu am vrut să stabilim cine a greşit sau cine are dreptate, pentru că nu aceasta este rostul nostru.


AGERPRES: La ce v-aţi referit concret când aţi afirmat că pentru a avea rezultate nu trebuie peticită Justiţia, ci trebuie să i se ofere instrumentele de care are nevoie?

Laura Codruţa Kovesi: M-am referit, în primul rând, la modul în care uneori se încearcă modificarea legislaţiei, la modul în care se încearcă modificarea competenţelor sau instrumentelor investigative pe care noi le folosim în activitate. Cred că trebuie să fie o abordare extrem de serioasă atunci când modifici competenţa unei instituţii, atunci când modifici un Cod de procedură penală, când modifici Codul penal. Îmi doresc să fim consultaţi atunci când se modifică legile cu care lucrăm, pentru că noi suntem cei care aplicăm legea şi probabil ştim ce anume ne ajută, ce anume ne încurcă. Am observat că, de foarte multe ori, se aleg doar anumite articole din anumite legi care se modifică şi atunci se creează probleme în interpretarea dispoziţiilor altor articole din lege. Sigur că, atunci când am folosit această expresie de a nu petici Justiţia, mă refeream la o abordare serioasă, integrată şi unitară atunci când modificăm legislaţia. Să nu modificăm doar articole - azi modificăm un articol, mâine mai modificăm două articole -, ci, atunci când se discută modificarea unei legi, ea să fie abordată unitar şi să se rezolve toate probeleme atunci când are loc o modificare legislativă.


AGERPRES: În prezentarea de la bilanţul DNA aţi vorbit şi despre faptul că, în activitatea lor, procurorii au avut alături cetăţenii care au strigat în stradă "corupţia ucide". În calitate de cetăţean, vă identificaţi cu acest slogan?

Laura Codruţa Kovesi: Da. Şi în calitate de cetăţean, şi în calitate de procuror mă identific cu acest slogan. Corupţia, prin efectele pe care le are, ne influenţează foarte mult şi viaţa şi modul de trai şi, într-adevăr, uneori poate să ducă la situaţii dramatice. Aş putea să dau şi câteva exemple pentru a fi mai clară. De foarte multe ori, în activitatea noastră am identificat situaţii, dacă ar fi să iau sistemul sanitar, în care persoanele care ofereau mită pentru a pune pe piaţă un medicament trebuiau să plătească anumite comisioane, să ofere mită anumite produse sau sume de bani, iar ulterior preţul mitei se regăsea sau se regăseşte în preţul medicamentelor. Până la urmă, cetăţenii sunt cei care plătesc preţul mitei în astfel de cazuri. Acest lucru se poate identifica şi la alte genuri de contracte. Iată că acest fenomen al corupţiei poate influenţa atât preţul serviciilor şi al produselor pe care le cumpărăm, dar şi calitatea produselor şi a serviciilor. De foarte multe ori, cei care oferă mită erau obligaţi să comită alte tipuri de infracţiuni. De obicei, mita se cerea sub forma unor sume de bani reprezentând procent între 5 şi 15% din valoarea contractului. De foarte multe ori, plata acestei sume trebuia să se facă numerar şi de foarte multe ori înainte de încheierea contractului şi atunci mulţi dintre comercianţi sau dintre firmele care doreau să câştige contracte în acest fel comiteau fapte de natură penală, cum sunt evaziune fiscală sau contrabandă sau alt gen de infracţiuni, pentru a putea produce aceste sume de bani pe care le ofereau mită.


AGERPRES: Credeţi că s-a schimbat ceva în mentalitatea cetăţenilor astfel încât eventualele probleme penale ale unor persoane să conteze, de exemplu, în exprimarea opiniei în acest an la alegerile locale şi parlamentare?

Laura Codruţa Kovesi: Cred că o schimbare de mentalitate a avut loc şi ea se reflectă în numărul mare de sesizări pe care le primim de la cetăţeni. Sunt tot mai multe persoane care ne sesizează fapte de corupţie şi cred că, din această perspectivă, a avut loc o schimbare de mentalitate. O să vedem dacă ea se reflectă în alegeri sau în alte activităţi în societate.


AGERPRES: Aţi spus că rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic pentru necesitatea unei abordări strategice pentru prevenirea corupţiei. Credeţi că veţi avea susţinerea Guvernului sau va exista voinţă politică pentru adoptarea unei strategii?

Laura Codruţa Kovesi: Ca şef de instituţie, am considerat că este cazul să trag un semnal de alarmă şi să spun că se impune a se lua şi măsuri preventive. Datele statistice pe care le-am centralizat în acest an m-au determinat să insist foarte mult pe necesitatea unei abordări strategice în ceea ce priveşte prevenirea faptelor de corupţie. Dacă ne uităm la datele statistice din anul 2015, o să vedem că avem de şase ori mai mulţi demnitari, miniştri, senatori şi deputaţi investigaţi şi trimişi în judecată faţă de anul 2012. S-a triplat numărul primarilor, al viceprimarilor, al preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene investigaţi şi trimişi în judecată. Dacă în fiecare an, DNA investighează tot mai multe persoane şi obţine un număr tot mai mare de condamnări, este evident că, pentru a combate corupţia, se impun a fi luate şi măsuri preventive. Este un subiect pe care l-am atins şi anul trecut şi am simţit nevoia să îl aduc în discuţie şi în acest an. DNA nu are atribuţii de prevenire, ci doar de investigare. Noi, ca instituţie, în fiecare an investigăm tot mai multe persoane, obţinem tot mai multe condamnări. Este bine pentru societate că avem un număr tot mai mare de condamnaţi în fiecare an? Este rău pentru societate? Putem fi considerată o ţară coruptă că avem în fiecare an tot mai multe dosare? Cred că este o întrebare la care toate instituţiile trebuie să găsească un răspuns împreună. Noi ne facem datoria investigând aceste cazuri, făcând dosare, trimiţându-le în instanţă, obţinând condamnări, dar, văzând că în fiecare an numărul acestor persoane investigate, numărul persoanelor care sunt condamnate creşte, sigur că am considerat că este cazul să se ia şi măsuri preventive. De foarte multe ori se repetă aceleaşi tipologii. Vedem în fiecare an persoane care sunt investigate pentru infracţiuni de abuz în serviciu legate de achiziţii publice. Poate trebuie să ne întrebăm dacă legea privind achiziţiile publice nu are vulnerabilităţi sau nu este interpretată diferit de către anumiţi funcţionari care o aplică. Fiecare instituţie în care se regăsesc fapte de corupţie trebuie să identifice riscurile şi vulnerabilităţile care există, să se întrebe dacă trebuie sau nu să schimbe procedurile pentru a preveni astfel de fapte. Nu o să reuşim să reducem numărul faptelor de corupţie, dacă nu o să încercăm să le şi prevenim. Din perspectiva mea, ca şef de instituţie care am constatat că în fiecare an numărul persoanelor investigate şi condamnate creşte, a fost necesar să trag acest semnal de alarmă. O să vedem dacă se va face o strategie, dacă se vor lua măsuri de prevenire în toate instituţiile publice, dacă se vor analiza hotărârile judecătoreşti definitive pentru a fi identificare tipologii, riscuri şi vulnerabilităţi în instituţiile respective.


AGERPRES: Cum vedeţi propunerea de modificare legislativă pentru ca procurorul general să facă parte din CSAT?

Laura Codruţa Kovesi: Având în vedere faptul că am deţinut şase ani funcţia de procuror general, aş putea să vă spun că nu cred că este vital pentru sistemul de procuratură ca procurorul general să facă parte din CSAT. În calitate de procuror general, am fost invitată de foarte multe ori la şedinţele CSAT-ului, atunci când s-au luat diverse decizii care puteau influenţa activitatea procurorilor. Ca un mic exemplu, atunci când s-a decis că evaziunea fiscală şi corupţia sunt ameninţări la siguranţa naţională şi s-au instituit acele grupuri de lucru inter-operative între mai multe instituţii, s-a luat o decizie în CSAT şi am fost invitată la acea şedinţă. Nu cred că procurorul general trebuie să facă parte din CSAT. Există ministrul Justiţiei în CSAT care poate să dea, dacă sunt necesare, anumite lămuriri sau anumite avize de legalitate. Cred că procurorul general poate fi invitat oricând la şedinţele CSAT şi nu cred că, în principal pentru sistemul de procuratură, aceasta este o problemă esenţială, care să ţină de eficienţa sau de calitatea activităţii procurorilor. Sunt convinsă că procurorii au foarte multe alte probleme în activitate de care procurorul general trebuie să se preocupe. Este opinia mea, aşteptăm să vină noul procuror general ca să vedem dacă are aceeaşi opinie sau o alta.


AGERPRES: Aţi vorbit despre presiunile din mass-media atunci când sunt cercetate persoane importante, chiar politicieni. Au rămas acestea la un nivel ridicat sau au scăzut şi care este cauza?

Laura Codruţa Kovesi: Atacuri şi comentarii referitoare la activitatea DNA cred că sunt în fiecare zi. De cele mai multe ori sunt din partea persoanelor pe care le cercetăm sau a persoanelor care le susţin pe cele pe care le cercetăm. Nu aş putea să spun nici că au crescut, nici că au scăzut, pot doar să vă spun că procurorii din DNA au suficientă maturitate profesională ca să treacă peste aceste atacuri şi peste aceste încercări de intimidare. Atunci când ele depăşesc o anumită limită, întotdeauna am sesizat CSM şi voi continua să fac acelaşi lucru.


AGERPRES: Care este stadiul anchetei în dosarul EADS? Dar în cazul dosarului "Votul din diaspora"?

Laura Codruţa Kovesi: Sunt dosare care presupun activităţi complexe şi multiple, sunt foarte multe audieri care s-au făcut şi foarte multe activităţi pentru strângerea de probe care s-au făcut şi care se fac. Pot doar să vă spun că se lucrează cu ritmicitate în aceste dosare, dar să nu uităm că procurorii care au în lucru aceste dosare mai au în lucru şi alte zeci de dosare, poate nu la fel de complexe, dar la fel de importante.


AGERPRES: Când Parlamentul respinge cereri de ridicare a imunităţii sau intenţionează să modifice anumite legi care ar afecta investigaţiile procurorilor, societatea civilă şi anumite ambasade exprimă puncte de vedere. Au avut efect asupra Parlamentului, procurorii au simţit o susţinere?

Laura Codruţa Kovesi: Sigur că poziţia societăţii civile, a ambasadelor, atunci când susţin lupta anticorupţie este de natură să motiveze procurorii în activitate. De foarte multe ori, atât cetăţenii, prin poziţiile pe care le au, societatea civilă, ambasadele, atunci când au fost încercări de a limita competenţele investigative ale DNA şi au avut poziţii, sigur că au fost de foarte mare ajutor. Au fost şi foarte încurajatoare pentru procurori, pentru că nu s-au simţit singuri în această luptă. Însă, dacă vorbim strict de aceste avize de arestare, nu pot să spun că au avut un efect sau nu. Să luăm cazul de astăzi (miercuri - n.r.) în care, deşi am solicitat un aviz pentru o arestare preventivă, Parlamentul a respins acordarea acestui aviz. Este o problemă pe care am tot semnalat-o şi, de fiecare dată, am spus că o soluţie în ceea ce priveşte privarea de libertate a unei persoane, aşa cum este arestarea preventivă, trebuie să fie pronunţată de un judecător, după ce analizează dosarul procurorului. Activitatea procurorilor este supusă controlului instanţelor de judecată. Nu ar trebui ca o altă autoritate a statului, o altă putere a statului sau, mai ales, oameni politici să se pronunţe pe astfel de cereri, dar deocamdată este prevăzut în Constituţie. Noi respectăm legea, însă, după cum vedeţi, în anumite situaţii primim aviz, în anumite situaţii nu primim aviz.


AGERPRES: Există şi critici la adresa dumneavoastră care susţin că faceţi jocuri politice. Cum le răspundeţi?

Laura Codruţa Kovesi: Nu facem niciodată jocuri politice, facem dosare, obţinem condamnări, întotdeauna respectăm legea în activitatea noastră şi cred că anchetele profesioniste şi obiectivele pe care le-am făcut în ultimii ani au fost confirmate prin numărul mare de hotărâri judecătoreşti pe care le-am obţinut. În fiecare an, aproximativ o mie de persoane au fost condamnate în dosarele DNA, în condiţiile în care au fost trimise în judecată 1.100 sau 1.200 de persoane în fiecare an.


AGERPRES: În urma denunţurilor primite, care a fost cel mai mare prejudiciu constatat în urma unei anchete?

Laura Codruţa Kovesi: Am avut un caz în care prejudiciul care a fost constatat a fost de 300 de milioane euro. Dosarul este în fază de judecată în acest moment.


AGERPRES: Sunteţi pe lista Politico 28 şi aţi câştigat şi Premiul Europeanul anului decernat de Readers Digest. Vă motivează să vă continuaţi activitatea?

Laura Codruţa Kovesi: Cred că sunt două premii pe care nu aş putea să spun că le-am primit eu personal. Sunt două premii câştigate de DNA. Întotdeauna am spus că DNA nu este un om, DNA este o instituţie. Cred că pentru toţi procurorii din DNA aceste două premii au însemnat de fapt o recunoaştere a muncii pe care au depus-o anul trecut, cred că toţi sunt motivaţi să îşi continue activitatea şi pot să vă spun că toţi suntem motivaţi să continuăm ceea ce am început şi să ajungem să trăim într-o Românie fără corupţie. AGERPRES/(A - autor: Mădălina Cochinescu Verman, editor: Claudia Stănescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.