UPDATE / CCR: Votul prin corespondență-just echilibru între exigența asigurării universalității votului și caracterul corect al alegerilor

 •  Justiţie
274 afişări

Legiuitorul, prin reglementarea votului prin corespondență, a păstrat un just echilibru între exigența asigurării universalității votului, pe de o parte, și a caracterului liber și corect al alegerilor, precum și a caracterului direct, secret și liber exprimat al votului, pe de altă parte, arată Curtea Constituțională a României.

12df27d6-1b1c-4786-af96-fd85314a84cd

CCR a publicat motivarea deciziei prin care a constatat că dispozițiile Legii privind votul prin corespondență sunt constituționale.

Judecătorii Curții susțin că reglementarea votului prin corespondență pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate a avut în vedere asigurarea unei participări cât mai ridicate a cetățenilor la procesul electoral, ținând cont de necesitatea aplicării în plenitudinea sa a principiului universalității votului.

"Acest principiu trebuie să fie unul efectiv, nu iluzoriu, mai ales pentru categoria de cetățeni români cărora legea analizată li se adresează. Este indubitabil că, după aderarea la Uniunea Europeană, în privința libertății de mișcare s-au produs mutații fundamentale, astfel încât o mare parte a electoratului își are domiciliul/ reședința în străinătate, ceea ce, în planul respectării exigențelor constituționale referitoare la alegerea Camerei Deputaților și Senatului, impune legiuitorului obligația de a reglementa modalități de vot care să se adapteze situației prezente.

A refuza legiuitorului o atare competența ar echivala cu negarea evoluțiilor anterior menționate și cu limitarea modalităților de vot, acestea din urmă rămânând tributare unor realități apuse/ depășite", se spune în motivare.

De aceea, explică judecătorii, legiuitorul beneficiază de o marjă de apreciere în identificarea și integrarea în sistemul normativ al statului a modalităților de vot care să asigure o participare cât mai ridicată la procesul electoral.

"Legiuitorul trebuie să se manifeste activ și să fie preocupat în mod constant de adaptarea legislației la realitățile de fapt existente la un moment dat", susțin aceștia.

Curtea a mai reținut că legea analizată facilitează dreptul de vot al cetățenilor români cu domiciliul/ reședința în străinătate și că, în principiu, nu prezintă o relevanță semnificativă intervalul de timp în care urmează a se materializa reglementarea analizată.

"Chiar și în aceste condiții, (...), aceasta a fost adoptată la 28 octombrie, respectându-se, astfel, exigența constituțională de a nu se aduce modificări cadrului electoral cu mai puțin de un an înainte de data alegerilor. Într-adevăr, legea analizată aduce o modificare de substanță în ceea ce privește exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondență, sistem care nu a mai fost aplicat în cadrul sistemului constituțional stabilit în anul 1991. De aceea, ea a trebuit adoptată cu cel puțin un an înainte de data alegerilor, astfel cum s-a întâmplat în cauză", subliniază CCR.

Instanța constituțională apreciază că motivațiile care au stat la baza adoptării acestei legi nu se constituie în impedimente de natură să ducă la neaplicarea votului prin corespondență la alegerile parlamentare la termen din anul 2016.

"Desigur, termenul de un an trebuie calculat de la data intrării în vigoare a legii, conform art.78 din Constituție, astfel încât între această dată și ziua alegerilor să existe un interval temporal de un an", menționează sursa citată.

Tot în motivare se arată că tratamentul juridic diferențiat de care se bucură cele două categorii de cetățeni — cei cu domiciliul în țară, respectiv reședința și domiciliul în străinătate—, sub aspectul accesului la votul prin corespondență, se datorează situațiilor obiectiv diferite în care aceștia se află.

"Criteriul domiciliului în țară/ străinătate este unul obiectiv și rezonabil pentru aplicarea unui asemenea tratament juridic. Astfel, se reține că în străinătate fiind organizate mai puține secții de votare pot exista dificultăți insurmontabile pentru alegători atât sub aspectul numărului acestora raportat la numărul secțiilor de votare, cât și sub aspectul distanțelor și al dispersiei teritoriale a alegătorilor/ secțiilor de votare.

În schimb, în țară, pentru a surmonta unele dificultăți specifice în exercitarea dreptului de vot, legiuitorul a pus la dispoziția alegătorilor o altă modalitate specifică de vot care nu presupune prezența fizică a acestora la secția de votare; această modalitate de votare vizează cetățenii cu drept de vot care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate în privința cărora se poate utiliza o urnă specială pentru exercitarea dreptului de vot", precizează CCR.

În consecință, mai spune Curtea, prin aplicarea votului prin corespondență numai în privința cetățenilor români cu domiciliului sau reședința în străinătate se asigură egalitatea materială între aceștia și cei cu domiciliul în țară.

"Legiuitorul este în drept să reglementeze/ folosească mijloace diferite pentru a atinge, prin prisma finalității acțiunii sale, egalizarea celor două categorii de cetățeni antereferite sub aspectul exercitării dreptului la vot. Toate acestea demonstrează că cele două categorii de cetățeni nu se află în aceeași situație de fapt pentru a li se aplica un tratament juridic analog sau identic. De altfel, o situație similară întâlnim în state precum Italia, Polonia sau Ungaria, unde, de principiu, votul prin corespondență este permis numai în situația în care cetățeanul nu locuiește în țară", se mai arată în document.

Curtea reține că există un cadru normativ coerent pentru păstrarea secretului votului prin corespondență, astfel încât funcționarii statului care pun în aplicare mecanismul votului prin corespondență au reprezentarea clară a obligațiilor și responsabilităților care le revin atât din punct de vedere substanțial, cât și procedural.

"Legea nu îl pune pe cetățean în situația de a fi obligat sau condiționat de alți eventuali participanți la procesul electoral în exprimarea votului său și nici nu îl obligă să voteze într-un anume fel, ci îi asigură toate condițiile ca, potrivit conștiinței și opțiunii sale politice, să își exercite dreptul la vot. (...) Curtea reține că acțiunea statului este dozată în funcție de specificul votului prin corespondență, iar cetățeanul, respectând prevederile legii, în acord cu art.1 alin.(5) din Constituție, concură la respectarea principiilor și exigențelor care trebuie să guverneze procesul electoral.

Desigur, nimic nu îl oprește pe cetățean să nu solicite înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență și să voteze la secția de votare dacă apreciază că asupra sa ar putea fi exercitate presiuni (din mediul său relațional sau chiar externe acestuia) incompatibile cu natura liber exprimată a votului", mai precizează CCR.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Justiţie

Cele mai citite din Justiţie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe