Bucureşti, 26 iun /Agerpres/ - Liviu Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea din partid pentru a determina organizaţiile teritoriale ale PSD să iniţieze acţiuni menite să stimuleze prezenţa la vot cu încălcarea dispoziţiilor legale, prin organizarea de tombole sau întocmirea de liste cu persoanele care nu au votat, se arată în motivarea deciziei prin care Dragnea a fost condamnat la un an închisoare cu suspendare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat publicităţii vineri motivele pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat pe 15 mai la un an închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul" de către un complet format din judecătoarele Corina Jîjîie, Lavinia Lefterache şi Lucia Rog.

"În drept, fapta inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu, care, cu ocazia campaniei electorale pentru demiterea preşedintelui, pe care o coordona, precum şi în ziua votului, şi-a exercitat influenţa şi autoritatea provenind din funcţia de conducere deţinută în cadrul PSD, în scopul de a obţine succesul demersului electoral (validarea referendumului) prin utilizarea de mijloace interzise de lege (solicitarea adresată reprezentanţilor PSD din teritoriu de a organiza, în ziua votului, tombole şi concursuri cu premii condiţionate de dovada prezentării alegătorilor la vot, solicitarea adresată reprezentanţilor PSD din secţiile de votare de a întocmi liste cu numele şi adresele persoanelor care nu participaseră la vot, pentru ca pe baza acestora militanţii de partid să se deplaseze la domiciliile lor şi să-i determine să participe la referendum), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr.78/2000", se arată în motivare.

Astfel, instanţa a reţinut că, la data de 13 iulie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, a transmis organizaţiilor judeţene ale partidului, în atenţia preşedinţilor acestor organizaţii şi a directorilor de campanie, o adresă în care solicita organizarea unei tombole cu premii, la care vor participa alegătorii care s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012.

Judecătorii arată că această adresă îndeamnă la iniţierea unor acţiuni de tipul tombolei cu premii sau accesului gratuit la evenimente care presupun, în mod obişnuit, plata unei taxe, participarea cetăţenilor fiind însă condiţionată de dovedirea prezenţei lor la vot în ziua referendumului.

Art. 54 din Legea nr. 3/2000 incriminează infracţiunea constând în "promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului", pedeapsa prevăzută fiind închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

"În consecinţă, folosirea influenţei şi a autorităţii sale în partid pentru a determina organizaţiile teritoriale să iniţieze astfel de acţiuni menite să stimuleze prezenţa la vot s-a făcut de către inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu cu încălcarea dispoziţiilor legale arătate mai sus. Caracterul de autoritate al acestei adrese reiese, cu evidenţă, din modul de concepere a frazei de debut, precum şi a celei finale care folosesc forma verbală imperativă: 'vă solicit, cer ca în cel mai scurt timp să ne comunicaţi măsurile pe care le-aţi dispus în acest sens' ", se arată în motivarea instanţei.

Martorii propuşi de Dragnea la proces, coordonatori ai campaniei electorale PSD la nivel judeţean, au susţinut că adresele care le veneau de la conducerea partidului aveau un caracter de recomandare.

Judecătorii au respins însă această apărare, deoarece "infracţiunea de folosire a influenţei poate privi şi o recomandare a unei persoane cu o funcţie importantă în partid, desemnată să coordoneze anumite activităţi, persoană pe care partidul se bazează pentru punerea în aplicare a strategiei de obţinere a succesului demersului respectiv".

Tot la proces, Liviu Dragnea a negat că el ar fi autorul acelei adrese prin care se solicita organizarea de tombole şi concursuri şi că, de fapt, acea adresă a fost trimisă fără ştirea lui, motiv pentru care a doua zi a intervenit şi a transmis o altă adresă, cerând ca prima să nu fie luată în calcul, întrucât putea fi interpretată ca o iniţiativă care încălca prevederile legale.

Afirmaţiile lui Dragnea au fost întărite de declaraţiile unor martori, însă instanţa consideră că răspunderea asupra conceperii şi transmiterii adresei nr.687/SG/13 iulie 2012 îi revine lui Dragnea.

"Deşi prin declaraţiile martorilor se încearcă exonerarea de răspundere a oricărei persoane şi se conturează imaginea unei activităţi dezordonate, chiar haotice, necontrolate ierarhic a staff-ului de campanie al PSD, sugerându-se ideea că orice persoană care deţinea parola şi username-ul ar fi putut interveni în procesul de luare a unor măsuri foarte importante pentru mersul campaniei electorale, Înalta Curte reţine că răspunderea asupra conceperii şi transmiterii adresei nr.687/SG/ 13 iulie 2012 îi revine inculpatului. Este total exclus a se accepta ideea că un astfel de document, prin care se trasează sarcini amănunţite pentru activele de partid de la nivelul întregii ţări, să fi fost iniţiat şi transmis de către o persoană necunoscută, un voluntar sau un simplu membru de partid, aflat în secretariat, cu acces nelimitat la calculator, fără ca acesta să informeze persoana care conducea staff-ul campaniei electorale, adică însuşi inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu. Astfel de iniţiative ce priveau strategia naţională de campanie electorală, în mod logic, nu puteau aparţine decât coordonatorului sau nu puteau fi luate decât cu cunoştinţa acestuia", mai spun judecătorii.

În plus, magistraţii precizează că Dragnea cunoştea conţinutul adresei anterior transmiterii ei, iar acest lucru rezultă implicit şi din faptul că niciodată nu s-a încercat aflarea persoanei despre care se susţine că ar fi conceput-o şi transmis-o în teritoriu.

Cu privire la folosirea unui sistem informatic de către PSD, prin trimitere de mesaje tip SMS pentru a verifica prezenţa la vot în timp real, instanţa apreciază că în acest caz nu s-a produs o ilegalitate.

"Înalta Curte constată că nu se poate reţine vreo ilegalitate în utilizarea unui atare sistem informatic de colectare, pe parcursul zilei referendumului, a datelor privind prezenţa la vot şi de comunicare a rezultatelor scrutinului electoral înregistrate la nivelul fiecărei secţii, în condiţiile în care acest sistem nu interfera în niciun fel cu programul informatic ce asigura numărătoarea oficială a voturilor la nivel local sau naţional. (...) Împrejurarea că inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu a folosit ulterior aceste informaţii pentru a solicita luarea de măsuri care nu erau permise de lege în vederea asigurării unei prezenţe mai ridicate la vot (astfel cum se va arăta ulterior) nu poate conduce şi la concluzia că, în sine, utilizarea unui asemenea program încalcă vreo dispoziţie legală", explică judecătorii.

Completul de judecată semnalează şi câteva greşeli în ancheta procurorilor DNA.

Astfel, magistraţii arată că, în mod surprinzător, probe care apar în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, cu privire la faptul că mesaje de tip SMS au fost trimise şi după închiderea urnelor, că mesajele aveau acelaşi conţinut, deşi erau transmise la ore diferite sau că prezenţa raportată era mai mică decât cea din intervalul orar anterior, nu sunt prezentate în niciun fel de către rechizitoriu, prin actul de sesizare susţinându-se că sistemul a fost folosit pentru "obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23,00 ale zilei de 29.07.2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi 'Da' şi câte 'Nu' au fost exprimate".

"Reţinerea unei situaţii de fapt contrară probelor administrate în cursul urmăririi penale obliga procurorul la o prezentare a argumentelor care au condus la înlăturarea lor, or, în cauză acestea lipsesc total. Dacă Parchetul avea cea mai mică îndoială cu privire la realitatea afirmaţiilor martorilor sau a concluziilor raportului de constatare întocmit de propriul specialist, este de neînţeles de ce nu a audiat nici măcar o singură persoană dintre semnatarii acestor mesaje (pentru a verifica dacă şi cum a fost posibilă cunoaşterea modului în care s-a votat), de ce nu a investigat în niciun fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzaţiile aduse inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu, întrucât presupune desigilarea urnelor de mai multe ori pe parcursul zilei pentru numărarea voturilor (faptă ce constituie infracţiunea prev. de art. 57 din Legea nr. 3/2000), sau nedepunerea buletinelor de vot în urne, neputând fi imaginate alte modalităţi în care în mod obiectiv să fie posibil ca asemenea fapte să se petreacă", se mai spune în motivare.

O altă acuzaţie adusă lui Dragnea este că PSD a folosit, separat de sistemul informatic, o aplicaţie ce punea la dispoziţie o interfaţă, folosită în mod curent de către Partidul Social Democrat pentru comunicarea în teritoriu către membrii săi de mesaje dintre cele mai diverse (ex. împrejurarea că un lider era invitatul unei emisiuni TV, atenţionări privind anumite fenomene meteorologice), nefiind utilizată exclusiv în perioada campaniei electorale.

Procurorii au identificat 20 de mesaje tip SMS transmise în ziua de 29 iulie 2012 către coordonatorii din teritoriu ai campaniei electorale a PSD.

Înalta Curte a reţinut că, din totalul celor 20 de mesaje transmise în ziua aceea, 12 sunt semnate Liviu Dragnea, 2 sunt semnate PSD - SG, unul este semnat SG, iar celelalte sunt nesemnate.

În opinia judecătorilor, aceste mesaje reprezentau măsuri menite să conducă la creşterea numărului de alegători, unele reprezentând activităţi interzise de lege.

"Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: 'Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile'. Împrejurarea că unele dintre mesaje au fost semnate 'PSD-SG' sau 'SG' nu prezintă relevanţă, în condiţiile în care acestea reiau conţinutul celor semnate Liviu Dragnea", mai spun judecătorii.

Concluzia magistraţilor este că aceste mesaje conţin solicitarea ca reprezentanţii din birourile electorale ale secţiilor de votare să întocmească liste cu persoanele care nu îşi exercitaseră dreptul la vot, pe care trebuiau să le comunice militanţilor PSD şi PNL, aceştia urmând a se deplasa acasă la cetăţeni pentru a-i determina să participe la vot.

Or, aceasta presupunea prelucrarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor înscrişi pe listele electorale şi care, în conformitate cu dispoziţiile art.5 al.1 din Legea nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul în mod expres pentru acea prelucrare.

În contextul dat, solicitarea adresată de Liviu Dragnea de a se colecta, extrage, utiliza şi dezvălui către alte persoane, în mod ilegal, datele cu caracter personal ale cetăţenilor înscrişi pe listele de votare şi care nu-şi exercitaseră dreptul la vot "constituie un mod de exercitare a influenţei şi autorităţii sale în scopul de a se obţine participarea la procesul electoral a alegătorilor care nu votaseră până atunci".

"În acelaşi timp, folosirea unor astfel de liste pentru a fi identificate persoanele şi adresele lor şi pe baza cărora activiştii de partid PSD şi PNL să îi caute la domiciliu pentru a-i aduce la vot constituie implicit o formă de presiune asupra cetăţeanului care înţelege că terţe persoane îi cunosc conduita avută până la acel moment în legătură cu procesul electoral. Mai ales în comunităţile mici, în special în cele din mediul rural, unde legătura dintre autorităţi şi cetăţeni este mult mai strânsă, o astfel de imixtiune în viaţa privată a membrilor comunităţii este resimţită mult mai puternic şi este de natură să inducă o formă de presiune psihică", se mai precizează în motivare.

"Înalta Curte constată că rezultatul infracţiunii de folosire a influenţei sau a autorităţii în vederea obţinerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul s-a produs în momentul transmiterii acestor mesaje, nefiind necesară şi întocmirea efectivă a listelor cu date personale, nicidecum a deplasării în teren, la domiciliul cetăţenilor, pentru a se constata consumarea efectivă a infracţiunii", afirmă judecătorii.

Magistraţii susţin că Liviu Dragnea ''şi-a folosit influenţa şi autoritatea impusă de funcţia deţinută, solicitând în diverse forme (adresă, mesaje SMS) luarea unor măsuri interzise de lege, în scopul mobilizării cetăţenilor la vot pentru asigurarea succesului demersului iniţiat de USL, constând în validarea rezultatelor referendumului prin folosirea de mijloace nelegale''.

În opinia magistraţilor, pedeapsa de un an închisoare cu suspendare constituie pentru Liviu Dragnea "un avertisment sever şi suficient cu privire la conduita pe care trebuie să o aibă orice lider politic într-o campanie electorală şi, totodată, că scopul acesteia poate fi atins şi în condiţiile neexecutării pedepsei". AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu)