Bucureşti, 26 ian /Agerpres/ - Centrul de Resurse Juridice solicită ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului de act normativ de înfiinţare a Agenţiei pentru administrarea bunurilor sechestrate, în condiţiile în care a trecut peste o lună de când Guvernul a adoptat un memorandum privind înfiinţarea acestei agenţii.

"Având în vedere că a trecut mai bine de o lună de zile de când Guvernul României a adoptat un Memorandum privind înfiinţarea, în subordinea Ministerului Justiţiei, a unei agenţii dedicată gestionării bunurilor sechestrate în cadru procesual-penal, cu termen de realizare luna martie 2015, iar dezbaterea publică pe acest subiect nu a fost iniţiată de instituţia pe care o conduceţi, Centrul de Resurse Juridice vă propune o serie de recomandări şi teme de discuţie cu privire misiunea noii agenţii şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni. Ne manifestăm disponibilitatea de a dezvolta aceste teme de discuţie într-un cadru mai larg de dezbatere la care să participe toţi factorii interesaţi", se arată în solicitarea CRJ trimisă către MJ.

CRJ arată că tema recuperării produselor infracţiunilor şi a creanţelor din infracţiuni este una urgentă cu impact asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare, iar progresul realizat în acest domeniu, de la momentul adoptării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 până în prezent, a fost insuficient şi există riscul ca o parte importantă a strategiei anticorupţie să depăşească stadiul asumat de implementare.

Centrul recomandă publicarea Memorandum-ului adoptat în şedinţa de Guvern din data de 10 decembrie 2014, privind înfiinţarea unei agenţii dedicată gestionării bunurilor sechestrate în cadru procesual-penal.

Într-un răspuns adresat CRJ, Guvernul a menţionat că Memorandum-ul este un act intern al Guvenului pe care îl poate pune la dispoziţie doar instituţia iniţiatoare, respectiv Ministerul Justiţiei.

O altă recomandare este separarea bunurilor confiscate din infracţiuni (confiscare specială şi confiscare extinsă) de bunurile intrate în proprietatea privată a statului (ex. confiscarea contravenţională sau succesiunile vacante) şi crearea unui cadru separat de gestionare şi valorificare a acestor bunuri ca parte a misiunii instituţionale a noii agenţii pentru administrarea bunurilor sechestrate, urmând modelul francez (AGRASC).

De asemenea, se doreşte reutilizarea (transferul cu titlu gratuit) bunurilor confiscate din infracţiuni (bunuri mobile şi imobile), fie ca primă variantă de valorificare, fie atunci când bunurile nu pot fi valorificate în 180 de zile sau valoarea de vânzare a acestora coboară sub 75% din valoarea evaluată, adaptând modelul de succes din Italia.

"Amintim că, în actualul cadru normativ, sediul Intact, de exemplu, recent confiscat prin hotărâre judecătorească definitivă nu poate fi reutilizat ca sediu al unor instituţii şi autorităţi publice, nu poate fi închiriat, ci trebuie obligatoriu vândut la licitaţie publică (art. 22 , alin.1 din HG 731/2007), valoarea de cumpărare a acestuia putând ajunge, în lipsa unei competiţii între posibili cumpărători, chiar şi la 25% din valoarea evaluată, sau chiriaşilor la valoarea evaluată. Există astfel riscul ca bunurile confiscate din infracţiuni să se reîntoarcă în patrimoniul infractorilor, chiar şi la 25% din valoare, ceea ce reduce din efectul disuasiv al pedepsei şi transmite că impunitatea poate căpăta forme diverse", mai spune CRJ.

În privinţa sumelor confiscate din infracţiuni (confiscare specială şi confiscare extinsă), CRJ spune că reutilizarea acestora se poate realiza prin intermediul unui fond special după modelul din Scoţia sau Franţa (din care să se asigure, de exemplu, confinanţarea/finanţarea proiectelor de prevenire a criminalităţii ale instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale).

În acest sens, noul cadru normativ care va institui agenţia trebuie să asigure punerea în aplicare principiilor Legii nr. 381/2004 privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, asemenea prevederi privind finanţarea prevenirii traficului şi consumului de droguri fiind deja implementate cu succes în Spania.

Alte recomandări: gestionarea de către viitoarea agenţie a datelor privind despăgubirile acordate victimelor infracţiunilor; specificarea clară a destinaţiei sumelor recuperate din despăgubiri; implicarea societăţii civile în monitorizarea şi în structurile de cooperare ale viitoarei agenţii, auditarea anuală independentă a agenţiei, precum şi numirea conducerii agenţiei printr-o procedură deschisă şi competitivă. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Adrian Drăguţ)