COD GALBEN: 05-12-2021 ora 10 Intre 05 decembrie, ora 20 – 06 decembrie, ora 08 se va semnala ninsori și intensificări ale vântului

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 17 sep /Agerpres/ - Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de miercuri, care a condamnat statul român în speţe legate de evenimentele din iunie 1990, oferă prilejul redeschiderii unei noi acţiuni la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul mineriadelor, susţine preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989, Doru Mărieş.

El a atras atenţia miercuri, într-o conferinţă de presă, că, potrivit noului Cod penal, dosarele de acest tip trebuie să fie cercetate de parchetele militare. În paralel cu aceasta, există însă decizia Curţii Constituţionale, care spune că aceste dosare trebuie lucrate de civili, a arătat el.

"Avem două decizii. (...) În această situaţie, ne-am adresat Avocatului Poporului, căruia i-am cerut să demareze o acţiune ori la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori la Curtea Constituţională, pentru a regla şi a şti odată pentru totdeauna unde şi cine instrumentează aceste dosare. Toate guvernele din 1990 încoace sunt vinovate pentru nelucrarea în dosar. (...) Sigur, o să spuneţi că domnul Niţu nu are niciun interes. Nici doamna Kovesi nu a avut", a afirmat Doru Mărieş.

Preşedintele Asociaţiei "21 decembrie 1989" a criticat decizia CCR din iulie 2007, conform căreia dosarele au fost luate de la Parchetul Militar şi transmise la parchetele civile, "oprind astfel lucrarea în aceste dosare".

"Ele au ajuns la procurorul Sutiman, el i-a scos de sub urmărire pe toţi cei implicaţi în evenimente şi, mai mult de atât, a închis dosarul mineriadei. Sigur că am atacat la ÎCCJ decizia procurorilor şi, din păcate, Înalta Curte a procedat la fel", a adăugat Mărieş.

Acesta a subliniat că, în urmă cu mai bine de un an, preşedintele Traian Băsescu "i-a trasat" procurorului general Tiberiu Niţu, atunci când l-a numit în funcţie, sarcina de a soluţiona dosarele Revoluţiei Române.

"A trecut un an şi câteva luni şi nu avem niciun răspuns. Imaginaţi-vă că această decizie (a CEDO în cazul mineriadei - n.r.) nu ar fi existat. Dosarul mineriadei rămânea închis pentru totdeauna", a spus Mărieş.

El a arătat că acest caz, a cărei soluţionare este aşteptată de victimele mineriadelor de 25 de ani, a început acum şapte ani, printr-o plângere a Asociaţiei "21 decembrie 1989", în absenţa vreunei reacţii a Asociaţiei Victimelor Mineriadelor.

"Asociaţia a depus o singură plângere la CEDO, în urmă cu şapte ani, care se referea la perioada 14 decembrie 1989 - 18 iunie 1990. (...) Dintr-o singură plângere la CEDO, atunci când asociaţia s-a decis să facă un protest în faţa CEDO şi când am avut primul contact de demnitari de acolo, am aflat că avem de fapt două plângeri. Prima era Asociaţia "21 decembrie 1989" şi Mărieş contra României I - era vorba despre Dosarul Revoluţiei, iar cea de-a doua, cea de astăzi, Asociaţia 21 decembrie 1989 şi Mărieş contra României II', respectiv Dosarul Mineriadei. (...) CEDO a binevoit să conexeze dosarele ulterioare sau noi să fim conexaţi la dosarele ulterioare, este doar o chestiune de procedură. În data de 29 aprilie 2007, în urma unui al doilea protest la CEDO, am obţinut judecarea cu prioritate a acestor două dosare. Cu toată prioritatea, a durat şapte ani", a detaliat Doru Mărieş, adăugând că peste jumătate dintre membrii asociaţiei au fost reţinuţi, bătuţi, maltrataţi în perioada mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Acesta a menţionat că prima copie a dosarului mineriadelor a fost obţinută de asociaţie în urma a două proteste de tip greva foamei pentru dosarele Revoluţiei, iar în primăvara anului 2010 avocaţii au început să trimită materiale concludente pentru CEDO. "Astăzi avem pronunţarea publică pe care Marea Cameră a Curţii ne-a transmis-o", a adăugat Mărieş.

La conferinţa de presă au mai fost prezenţi avocaţii Antonie Popescu şi Ionuţ Matei, semnatarii plângerii către CEDO, precum şi reprezentanţii legali ai acestora.

CEDO a decis miercuri că statul român trebuie să îi plătească 30.000 de euro Ancăi Mocanu şi 15.000 de euro lui Marin Stoica cu titlul de despăgubiri morale în cauza "Mocanu şi alţii împotriva României".

De asemenea, statul român va trebui să le plătească 2.200 de euro lui Mocanu şi Asociaţiei "21 decembrie 1989' şi 9.868 de euro lui Marin Stoica pentru cheltuieli de judecată, potrivit unei decizii a Marii Camere publicate miercuri de instanţa europeană.

Cazul vizează ancheta şi durata procedurii ce au urmat represiunii violente a manifestaţiilor care s-au desfăşurat la Bucureşti în iunie 1990 împotriva regimului aflat la putere atunci, se menţionează în decizia CEDO. În timpul represiunii, soţul Ancăi Mocanu a fost împuşcat mortal iar Marin Stoica a fost reţinut şi maltratat de poliţişti, se mai menţionează în textul citat. AGERPRES/(A, AS - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.