COD GALBEN: 18-11-2019 Intre 06:00 si 12:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală 65...75 km/h, iar la peste 1800 metri rafalele vor atinge 90 - 100 km/h in Județul Braşov, Județul Sibiu, Județul Sibiu; COD GALBEN: 18-11-2019 Intre 06:00 si 12:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului ce vor atinge la rafală 90-100 km/h in Județul Gorj, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 18-11-2019 Intre 06:00 si 12:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu viteze la rafală care vor atinge local 55...65 km/h și izolat 80 km/h, iar la peste 1800 m în județele Hunedoara și Caraș-Severin, vor fi rafale de 90...100 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 18-11-2019 Intre 06:00 si 12:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu viteze la rafală de 90...110 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedintele american nu a fost temperat de consilierii săi, ci politica internă impune propriile ei limite.
 

În general summiturile la nivel înalt nu contează. Agendele lor sunt stabilite cu săptămâni în avans. O serie de acorduri - cele mai multe simbolice - sunt negociate dinainte, cu documente pregătite de semnare. La întrevederile private participă de obicei mai mulţi consilieri care ajută liderii şi asigură că ei urmăresc agenda discuţiilor.

 

Preşedintele Donald Trump abordează summiturile într-un mod diferit faţă de predecesorii săi. În locul lunilor de pregătiri desfăşurate la niveluri inferioare, el intră la reuniuni pregătit să improvizeze. Pentru această abordare a fost aspru criticat, mai ales de acei oficiali care în mod normal sunt chemaţi să pregătească întâlnirile, însă nu este clar dacă vechea metodă a dat rezultate. Această veche metodă mai previne gafele, dar de asemenea omogenizează întâlnirile, legându-l de mâini pe preşedinte - care la urma urmei a fost ales, în timp ce subalternii săi sunt numiţi. Dorinţa lui Trump de a fi liber să interacţioneze şi să negocieze nu este neapărat o idee rea, întrucât ea ar transforma summiturile în întâlniri autentice, dar complexităţile politicii interne şi ale celei externe impun disciplină. 

 

Doar câţiva oameni ştiu exact ce s-a discutat la întrevederea privată pe care au avut-o luni la Helsinki preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin, dar întreaga lume a văzut conferinţa de presă de după summit. Preşedintele american nu a fost temperat de consilierii săi şi nici nu era legat de remarcile pregătite. Dar el a fost totuşi constrâns de politica internă. Liderii lumii sunt politicieni, iar politicienii au un public - indiferent că ne referim la democraţii sau dictaturi - căruia ei trebuie să-i răspundă. 

 

Cu cât poziţia politică a liderilor este mai slabă - ori cu cât ei percep poziţiile lor ca fiind mai slabe - cu atât ei vor vorbi mai mult publicului. Declaraţiile lor se vor îndepărta de la chestiunile aflate în discuţie pentru a încerca să-şi susţină poziţia politică acasă. Ei pot face acest lucru în mai multe feluri, inclusiv prin a folosi ocazia dată de summit ca o platformă pentru a-şi ataca opozanţii pe plan intern. Este ceea ce s-a întâmplat la întâlnirea Putin-Trump. Putin este puternic din punct de vedere politic şi în cazul lui doar să apară sigur pe sine era suficient. Trump, în schimb, este asediat pe plan intern şi a ales să se concentreze pe chestiuni interne. Una importantă este investigaţia privind interferenţa Rusiei în alegerile americane din 2016. Cum summitul era cu Putin, iar Trump era preocupat de problemele interne care implică Rusia, conjunctura l-a condus în locuri dificile. 

 

Cel mai interesant comentariu al lui Trump a venit într-un tweet postat înaintea conferinţei de presă, cu toate că şi la conferinţa de presă a reafirmat sentimentele din acel comentariu. El a spus că relaţiile ruso-americane au ajuns la nivelul cel mai de jos înregistrat vreodată şi aceasta se întâmplă din cauza Statelor Unite. Prima parte a afirmaţiei este îndoielnică, dacă avem în vedere evenimente precum criza rachetelor din Cuba, partea surprinzătoare fiind însă aserţiunea că vina o poartă Statele Unite. Ceea ce cred că a încercat Trump să facă a fost să atace administraţia Obama pentru încercarea de a izola Rusia, în loc să o confrunte. Există un argument de spus pentru această poziţie, dar el nu a fost clar exprimat în tweet. 

 

Decizia lui Robert Mueller, procurorul special însărcinat cu investigarea amestecului Rusiei în alegeri, de a inculpa 12 ruşi, vineri după-amiază înainte de summit, cu siguranţă că l-a iritat pe Trump. Nu este clar dacă Mueller a ales special momentul, deşi oricum nu există vreo şansă de a fi extrădaţi de către Kremlin. Putin s-a gândit că dacă Mueller ar dori să-i interogheze, guvernul rus ar dori la rândul său să interogheze americani acuzaţi de infracţiuni în Rusia, făcând referire la un anumit caz în particular. Dat fiind că serviciile secrete americane trebuie să încalce în fiecare zi legile în Rusia pentru a-şi putea face treaba, un acord de acest fel ar fi creat un precedent pe care nimeni nu-l doreşte. 

 

Este posibil ca Mueller să nu fi avut în vedere summitul pentru alegerea momentului acestor inculpări. Dar este de asemenea posibil ca, în cadrul activităţii sale de procuror special, el să fi văzut o ocazie de a-l pune în dificultate pe Trump şi s-a folosit de ea, Mueller evidenţiindu-şi astfel rolul în investigaţia ce priveşte politica externă americană. În orice caz, aceste inculpări au dominat conferinţa de presă, unde reporterii americani l-au presat pe Trump să spună dacă este de acord cu ele. Trump ar fi putut să răspundă că este vorba numai despre inculpări, nu condamnări, şi că va lăsa justiţia să decidă, dar el a adoptat în general linia lui Putin, criticând constatările serviciilor secrete americane. (remarci de la care Trump a dat înapoi marţi.) 

 

Aceasta ne conduce la substratul investigaţiei, şi anume că Trump este cumva sub controlul serviciilor secrete ruseşti. Conferinţa de presă ar fi trebuit să elimine aceste preocupări. Dacă ele ar fi adevărate, atunci ruşii nu i-ar fi permis niciodată lui Trump să respingă observaţiile serviciilor secrete americane ori să fie de acord cu Putin. În primul rând că ar fi fost imprudent să fie organizată o întâlnire privată între cei doi preşedinţi. Ruşii ar fi făcut tot ce le-ar fi stat în putinţă ca Trump să-şi consolideze poziţia politică în SUA şi să pară a fi un anti-rus. Pentru că nimeni nu ar fi trebuit să-şi imagineze că Trump lucrează pentru ei. Iar ruşii ar fi putut să-l folosească în diferite modalităţi. Aşa că Trump l-ar fi atacat direct pe Putin la conferinţa de presă. 

 

Presiunile asupra lui Trump sunt tot mai mari, indiferent că el este vizat de ceva ce a făcut sau este doar presiunea normală ce derivă din faptul că se află sub o investigaţie permanentă. Dorinţa sa de a-i înfrunta pe toate fronturile pe aceia despre care consideră că-l persecută a devenit foarte puternică şi a fost vizibilă la întâlnirea de la Helsinki. Fără îndoială că Putin a fost mulţumit, iar presa mondială a prezentat acest lucru ca pe un eşec major al SUA. 

 

În realitate însă, cel mult este afectată cariera unui singur politician, dar foarte probabil nici măcar aceasta nu se întâmplă. Pentru că publicul american cunoaşte bine personalitatea excentrică a lui Trump şi declaraţiile sale publice. Cota sa de aprobare s-a îmbunătăţit în ultimele luni, ajungând la 47%, conform unui sondaj publicat în luna iunie de (institutul de sondaje) Rasmussen. Este unul dintre cele mai bune rezultate, destul de solid pentru un preşedinte în această etapă a mandatului său. Există votanţi care-l vor detesta pe Trump indiferent de ce va face el, la fel cum există votanţi care-l vor admira indiferent de ce va face. Popularitatea lui Trump nu creşte sau scade doar pentru că el se comportă aşa cum este firea sa. 

 

Cât despre situaţia Americii pe scena mondială, aceasta decurge în mod similar. Mulţi nu simpatizează Statele Unite, dar nimeni nu vrea să le îndepărteze. Am observat în timpul călătoriilor mele că preşedintele Barack Obama este privit în multe ţări cu dispreţ. La rândul său, George W. Bush a fost considerat incompetent. Nemulţumirea că un preşedinte nu are un comportament sofisticat, ori că Statele Unite sunt naive sau lipsite de scrupule (uneori chiar amândouă) nu este ceva nou, deşi nu poate fi pus la îndoială faptul că Trump a creat pentru critici numeroase oportunităţi noi. 

 

Dar Statele Unite sunt cea mai mare economie a lumii, motorul inovaţiei tehnologice la nivel mondial şi singura putere militară globală. Ele sunt de asemenea cel mai mare importator şi cel mai mare client pentru exporturile Germaniei, de exemplu. Cancelarul german Angela Merkel s-ar putea simţi ofensată de Trump, dar în final ţara ei are nevoie de piaţa americană. Realităţile obiective ale puterii americane determină comportamentul preşedintelui. La fel şi summiturile trebuie aşezate în context. Sunt întâlniri între oameni, unii care au suficient sprijin politic să facă ceea ce spun că vor face, alţii care nu au. Dar toţi vor părăsi scena cu mult timp înainte să dispară şi puterea de anvergură a ţărilor lor. Balanţa puterii se schimbă, dar aceasta se petrece mereu lent, cu excepţia vremurilor de război. Un simţ al măsurii este necesar, dar acesta nu s-a regăsit niciodată din belşug în lume. 

 

*** Articol scris de George Friedman

 

Publicat iniţial AICI

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.