Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Parlamentarii britanici sunt divizaţi în privinţa planurilor privind Brexitul, însă ţara are nevoie de un acord cu UE.

 

Marea Britanie se confruntă cu ”cea mai profundă criză după al Doilea Război Mondial” - cel puţin aşa afirmă un reporter BBC - după ce trei membri importanţi ai guvernului au demisionat din cauza planului privind Brexitul prezentat de premierul Theresa May. Însă această exagerare venită dinspre de obicei precautul BBC ignoră esenţialul. Marea Britanie s-a confruntat în trecut cu provocări mai serioase: criza Suezului din anul 1956, criza Fondului Monetar Internaţional din anul 1976 şi ”The Troubles” (violenţele din Irlanda de Nord n.red), pentru a consemna numai câteva. În pofida furtunii politice provocate de Brexit, o realitate este că Marea Britanie şi Uniunea Europeană au nevoie una de cealaltă şi (în final) vor găsi o cale să ajungă la un anumit acord.

 

După invocarea articolului 50 din Tratatul de la Maastricht, care iniţiază procesul retragerii din UE, Theresa May desfăşoară un act de echilibristică, încercând să menţină unit un Partid Conservator fracturat. O facţiune doreşte un ”Brexit uşor” (soft Brexit), în care Marea Britanie şi-ar păstra accesul la piaţa comună. O altă facţiune doreşte un ”Brexit dur” (hard Brexit), în care Marea Britanie şi-ar folosi forţa de negociere, dată de faptul că este un mare consumator de produse şi servicii europene, pentru a negocia fie un acord extins de liber schimb cu UE, fie înţelegeri bilaterale cu unele state europene. În mod ironic, Partidul Laburist, de opoziţie, este şi el divizat între cei care susţin Brexitul şi cei care nu-l susţin, nemaivorbind de cei care au idei diferite despre modul cum ar trebui să se desfăşoare Brexitul. Întrucât Theresa May nu are un sprijin suficient în interiorul propriului partid, ea va avea nevoie de susţinerea parlamentarilor laburişti pentru ca planul ei să supravieţuiască.

 

Până în weekendul trecut (articolul a fost publicat pe 10 iulie n.red), Theresa May a manevrat între cele două facţiuni din partidul său, abţinându-se să adopte o poziţie. Dar cum negocierile cu UE intră în criză de timp, ea a fost nevoită să ia o decizie. După şedinţa de guvern desfăşurată vineri a prezentat un acord de compromis, conform căruia Marea Britanie va căuta un Brexit uşor la capitolul comerţului cu bunuri şi un Brexit dur pentru comerţul cu servicii. Acţiunea premierului May părea pentru moment înţeleaptă - şedinţa de guvern se încheiase cu vociferări deschise, dar fără scrisori de demisie. Însă în weekend puterea ei de convingere nu a mai dat roade, iar adepţii Brexitului dur din Cabinet au decis că nu mai pot rămâne în guvern.

         

Poziţiile schiţate de Theresa May nu presupun nici măcar o apropiere de un acord final cu UE. Planul ei este într-adevăr punctul de început al negocierilor cu Uniunea Europeană, care este încă şi mai divizată decât Marea Britanie. Nu mai departe de săptămâna trecută, în mijlocul tensiunilor politice din Germania, ministrul german de interne a pledat pentru o relaţie strânsă de securitate cu Marea Britanie după Brexit - pentru ca apoi el să fie contrazis de guvernul german care l-a descris drept un diplomat care vorbeşte de capul lui.

 

Germania nu este doar cel mai important actor din UE, ci şi ţara care are cel mai mult nevoie de continuarea unei relaţii comerciale strânse cu Marea Britanie. Circa 6,5% din exporturile germane au mers anul trecut către Marea Britanie. Germania are o economie bazată pe exporturi, care nu îşi poate permite să piardă tocmai acum accesul pe o piaţă ce este a patra ca mărime în rândul pieţelor sale de export. Şi Germania nu este singură. Ţările est-europene sunt o componentă importantă a lanţului de producţie german, aşadar şi ele vor fi afectate de o scădere a exporturilor germane. Multe ţări europene au nevoie de acces pe pieţe, iar ideea de a înlocui a doua cea mai mare economie a Europei cu Macedonia sau Albania nu este de ajuns.

 

Dar şi UE are toate motivele să negocieze dur. Răspunsul pe care l-a dat în faţa acestei încercări dificile preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a fost că el speră ca Marea Britanie să se răzgândească şi să rămână în UE. Aceasta în timp ce negociatorii UE au descris fiecare întâlnire cu cei din Marea Britanie drept o discuţie cu un partener ambiguu şi slab pregătit. Dar UE nu-şi poate permite să nu încheie un acord. Obiectivul ei nu este să facă Marea Britanie să sufere, refuzându-i semnarea unui acord, ci să obţină cel mai bun acord posibil pentru membrii rămaşi în UE - o sarcină dificilă pentru un bloc de 27 de state care adesea nu se înţeleg.

         

Marea Britanie la rândul ei are nevoie de UE. Nu este de mirare că Theresa May preferă un Brexit uşor pentru comerţul cu bunuri - anul trecut 47,6% din exporturile britanice au mers către celelalte 27 de state ale UE. Adversarii Brexitului au susţinut că retragerea Marii Britanii din cea mai importantă relaţie comercială îi va aduce prejuducii economice şi politice, mai ales în situaţia în care se regăseşte sectorul productiv al ţării începând din anii '90. Irlanda de Nord, care a votat împotriva Brexitului, are legături solide cu un alt membru al UE, Republica Irlanda, în timp ce opoziţia continuă a Scoţiei faţă de Brexit scoate la suprafaţă vechi dezbateri despre împărţirea puterilor. Partea cea mai puternică şi activă a economiei britanice este reprezentată de sectorul financiar din Londra. Guvernul britanic mizează pe faptul că centrul financiar londonez poate face faţă unui Brexit dur, datorită rolului său dominant pe pieţele monetare şi de asigurări, precum şi a respectării sistemului de drept anglo-saxon (common law) pe plan global.

 

Dar cea mai mare temere atât a Marii Britanii cât şi a Uniunii Europene este ca ambele părţi să se apropie de termenul la care Brexitul va deveni efectiv fără un plan despre ceea ce se va întâmpla ulterior. Şi au apărut în serie studii economice scrise de exponenţi ai tuturor orientărilor politice, care susţin poziţii de toate felurile: că Brexitul va fi o catastrofă pentru Marea Britanie, sau o catastrofă pentru UE, ori exact opusul. Aşa cum a arătat ministrul britanic de finanţe în previziunile sale asupra posibilităţii unei crize economice în Marea Britanie, pur şi simplu nimeni nu poate şti care va fi efectul Brexitului pentru oricare dintre părţi, pentru că nicio ţară nu a mai făcut aşa ceva până acum. Eurofilii şi euroscepticii deopotrivă privesc Brexitul ca pe un porcuşor de Guineea - un Brexit de succes ar putea deschide Cutia Pandorei, în timp ce un Brexit dezastruos ar putea ţine departe demonii UE (presupunând că totuşi industria de export germană nu va intra în picaj).

 

Theresa May ar putea să cadă de la conducerea guvernului, sau ar putea să scoată un alt iepure din pălărie. Ea a arătat deja că este mai rezistentă decât se aşteptau mulţi după ce pariul cu alegerile de anul trecut s-a întors împotriva sa. Dar când vorbim despre Brexit, nu contează atât de mult cine stă la Downing Street 10. Orice premier britanic se va confrunta cu o bătălie grea în acest stadiu: Spaţiul de compromis a devenit foarte îngust, în timp ce scena politică britanică a devenit permanent instabilă. Oricât de distractiv ar putea să pară acest circ, tabloul general arată că atât Marea Britanie cât şi Uniunea Europeană sunt în interiorul lor divizate în privinţa Brexitului, iar Marea Britanie are nevoie de o relaţie cu UE tot la fel de mult cât şi UE are nevoie de o relaţie cu Marea Britanie.

 

*** Articol scris de Jacob L. Shapiro

Publicat iniţial AICI

Copyright 2018 Geopolitical Futures, LLC. Reprinted with permission

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.