COD GALBEN: 23-05-2025 ora 10 Intre 23 mai, ora 10 – 24 mai, ora 06 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD PORTOCALIU: 23-05-2025 ora 17 Intre 17:00 si 18:30 se va semnala vijelie, grindină de dimensiuni medii, frecvente descărcări electrice, averse torențiale care vor acumula 35...50 l/mp, intensificări ale vântului in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Poetă, prozatoare şi traducătoare, Nina Cassian (Renée Annie Cassian) s-a născut la Galaţi, la 27 noiembrie 1924. A făcut şcoala primară şi Liceul ''Principesa Ileana'' la Braşov (până în 1935). A studiat, apoi, la Institutul Pompilian din Bucureşti, luându-şi bacalaureatul în 1942, potrivit lucrării ''Dicţionarul general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).

 

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU / AGERPRES FOTO


Începând din 1940, a activat ilegal în mişcarea comunistă. În 1943 s-a căsătorit cu Jean Colin, devenit mai târziu scriitorul Vladimir Colin. Cei doi au divorţat în 1948.

În 1944, a debutat în presă, în ziarul ''Ecoul'', condus de Miron Radu Paraschivescu, sub pseudonimul Maria Veniamin, traducând ''Viaţa odăilor'' de Rodenbach şi ''Broasca ţestoasă'' de Christian Morgenstern. A debutat cu poezie în 1945, în ziarul ''România liberă'', cu poemul "Am fost un poet decadent", notează volumul ''Dicţionarul scriitorilor români'' (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995).

În acelaşi timp, a studiat compoziţia şi pianul cu Măriuca Cernovodeanu, Theodor Fuchs, Paul Jelescu, Mihail Jora, mai târziu cu Alfred Mendelsohn şi Leon Keppler. În primii ani de după 1944, a compus lieduri, oratorii, cantate, executate în public cu oarecare succes, arată ''Dicţionarul general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).

A debutat cu o culegere de versuri, în 1947, "La scara 1/1", o apariţie ce nu îşi avea locul în acea epocă, poeta fiind considerată, într-un articol în ziarul ''Scânteia'', ''prin realismul, ermetismul, ludicul versurilor sale, o demnă reprezentantă a ideologiei nonproletare'', potrivit sursei de mai sus. A fost redactor la ''Rampa'' (1947-1948), unde a semnat cronică dramatică, vitrina cărţii, cronică coregrafică, cronică umoristică, folosind pseudonime diverse: Maria Veniamin, Ana Varga, Nic. Hortensia. A mai colaborat şi la revista umoristică ''Piţigoiul'', îmbrăcând ''vesela tradiţie suprarealistă''.

În 1948 s-a căsătorit cu scriitorul Al.I. Ştefănescu (1915-1984), pe atunci director adjunct al Editurii de Stat pentru Literatură şi Artă, mai târziu, director al editurii. În 1948, a lucrat pentru scurtă vreme la radio şi ca redactor-şef adjunct la ''Urzica''.

În următorii ani, poeta a cedat presiunilor ideologice ale epocii, devenind una dintre cele mai obediente reprezentante ale proletcultismului. Reprezentative pentru acea perioadă sunt: "Sufletul Nostru" şi "An viu - nouă sute şi şaptesprezece" (1949), "Tinereţe" (1953), "Florile patriei" (1954), "Versuri alese" (1955), conform ''Dicţionarului scriitorilor români'' (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995). Şi-a conceput aproape întreaga operă în lungile perioade petrecute la Sinaia, Mangalia sau la 2 Mai.

După 1957, a revenit la un lirism autentic cu volumele "Vârstele anului" (1957) şi "Dialogul vântului cu marea" (1957), urmat apoi de o reconvertire estetică progresivă în: "Sărbătorile zilnice" (1961), ''Spectacol în aer liber'' (1961), ''Să ne facem daruri'' (1963), ''Disciplina harfei'' (1965), ''Destinele paralele'' (1967), "Ambitus" (1969), "Loto-poeme" (1972), ''Suave'' (1977), ''De îndurare'' (1981), ''Numărătoarea inversă'' (1983), ''Jocuri de vacanţă'' (1983).

A scris numeroase cărţi pentru copii, între care: ''Nică fără frică'' (1950), ''Bot gros, căţel fricos'' (1957), ''Prinţul Miorlau'' (1957), ''Chipuri hazlii pentru copii'' (1958), ''Aventurile lui Trompişor'' (1959), ''Încurcă-lume'' (1961), ''Curcubeu'' (1962), ''Între noi copiii'' (1974), ''Jocuri de vacanţă'' (1983), ''Roşcată ca arama şi cei şapte şoricei'' (1985). A tradus din V. Maiakovski, Moliere, H. Heine, Paul Celan. A scris piese pentru teatru de păpuşi, după idei de Rudyard Kipling, precum: ''Elefănţelul curios'' (1967), ''Pisica de una singură'' (1974).

În 1969, i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ''Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra şi Aligru''. I s-au interpretat, în paralel, în concerte diverse piese muzicale (o sonată pentru vioară şi pian, o simfonie, lieduri etc.).

În anul 1985 s-a stabilit în SUA. A publicat, la început, traduceri din poezia scrisă în limba română (''Life Sentence''), apoi poeme concepute direct în engleză (''Take My Word for It!'', ''Blue Apple'' şi ''Lady of Miracles''), pentru care a obţinut, în 1994, Premiul ''Leul de Aur'' acordat de New York Library. După 1990, poeta a revenit periodic în România, participând, în special, la întâlnirile de la Neptun ale scriitorilor din diaspora.

Nina Cassian a lansat, în România, în 2003 şi 2004, primele două volume din jurnalul său autobiografic, şi anume ''Memoria ca zestre. Cartea I'' (1948-1953) şi ''Memoria ca zestre. Cartea a II-a'' (1954-1985), în care fragmentele selectate din înscrisurile zilnice erau comentate dintr-o perspectivă dublă: cea a anilor 1970 (punct de ruptură în care scrisul Ninei Cassian a trecut printr-o metamorfoză) şi aceea a desprinderii, în 1985, de limba română şi de România.

 

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU / AGERPRES FOTO


În 2005, poeta a lansat, la Institutul Cultural Român din Bucureşti, cel de-a treilea volum memorialistic, ''Memoria ca zestre. Cartea a III-a'', care cuprinde pagini din jurnalul redactat de scriitoare din primele zile ale sosirii sale în Statele Unite ale Americii (septembrie 1985) şi până în momentul predării manuscrisului la editură - iulie 2005.

În cursul unei vizite în România (alături de soţul său, Maurice Edwards, fost director artistic al Filarmonicii din Brooklyn), realizată în noiembrie 2008, şi-a lansat antologia de poezie ''Spectacol în aer liber'' şi colecţia de nuvele de dragoste ''Confidenţe fictive''. În 2010, la Editura W.W. Norton i-a apărut un nou volum de poezii ''Continuum: Poems''.

În 2009, Nina Cassian a fost desemnată poetul lunii februarie de către emisiunea "Dagens dikt" ("Poemul zilei") a canalului P1 al Radiodifuziunii suedeze, în urma iniţiativelor de promovare ale Institutului Cultural Român de la Stockholm, ulterior, fiind invitata lunii martie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

 

Foto: (c)  CONSTANTIN CIOBOATA / AGERPRES FOTO


Cu prilejul Zilei mondiale a poeziei, la 21 martie 2014, Muzeul Palazzo Grimani din Veneţia a omagiat-o cu ocazia publicării în limba italiană a primului volum antologic de versuri, unul din cele mai importante titluri de poezie propuse de editurile italiene în ultimii ani - ''C'e modo e modo di sparire. Poesie 1945-2007''- , o ediţie îngrijită de Ottavio Fatica, cu traduceri de Anita Natascia Bernacchia şi Ottavio Fatica, notează www.icr.ro.

Poeta Nina Cassian a murit la 15 aprilie 2014, la New York.

În martie 2019, a fost lansat în cinematografele din ţară, documentarul ''Distanţa dintre mine şi mine'', care o are în centru pe scriitoarea şi poeta Nina Cassian. Realizat de Mona Nicoară şi Dana Bunescu, după o idee a Adei Solomon şi coprodus de Televiziunea Română, filmul a avut premiera în toamna anului 2018, la festivalul Les Films de Cannes a Bucarest, unde a fost desemnat câştigător al premiului publicului din secţiunea ''Avanpremiere româneşti ale toamnei''. Premiera internaţională a avut loc în ianuarie 2019, la cea de-a 30-a ediţie a Trieste Film Festival, potrivit www.ziarulmetropolis.ro. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.