

COD GALBEN: 23-05-2025 Intre 06:25 si 08:30 se va semnala Ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Zona depresionară a județului Covasna , respectiv zona localităților, Județul Harghita, Zona depresionară a județului Harghita, respectiv zona localităților; COD GALBEN: 23-05-2025 Intre 05:30 si 09:00 se va semnala Ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Suceava;
Bogdan Cristinoiu a crescut cu muzica în casă, tatăl său, Ion Cristinoiu, fiind unul dintre cei mai prolifici compozitori români şi un instrumentist desăvârşit. Astfel a apărut pasiunea pentru muzică, Bogdan devenind compozitor şi orchestrator, ca şi celebrul său tată. Cea mai cunoscută piesă compusă de Bogdan Cristinoiu este hit-ul lansat de Laura Stoica în 1991, "Un actor grăbit".
***
Bogdan Cristinoiu s-a născut la 15 aprilie 1969, în Bucureşti. A copilărit într-un mediu artistic, în casa în care locuia văzându-şi tatăl compunând şi ascultând artişti care cântau piesele acestuia. A început să studieze muzica din copilărie şi a înfiinţat un studio propriu de înregistrări. Chiar dacă nu a compus la fel de mult ca tatăl său, numele lui Bogdan se leagă de aranjamente muzicale pentru albume ale multor artişti. Piesele cele mai cunoscute compuse de Bogdan Cristinoiu sunt "Un actor grăbit" (lansată de Laura Stoica) şi "Prizonier" (lansată de Gabriel Cotabiţă), potrivit site-ului cinemagia.ro.
"Un actor grăbit" a fost a doua compoziţie a lui Bogdan Cristinoiu. "A fost o melodie cu versuri şi linie melodică grăbite, la care Cristinoiu nu a zăbovit prea mult. Se întâmpla la finele lui 1991, pentru ca în 1992 să devină 'piesa anului'. Andreea Andrei, textiera legendarei melodii, povestea într-un interviu că refrenul este cel mai greu de 'găsit' la un şlagăr, ceea ce e previzibil de altfel. Şi că, în cazul 'Actorului grăbit', a fost mai inspirată ca niciodată", scrie site-ul www.romaniaregional.ro.
Deşi avea talent de compozitor, a preferat să plece în SUA, unde s-a stabilit de mulţi ani. Acolo a studiat artele vizuale, îmbinând astfel pasiunile sale pentru sunet şi imagine la Hollywood, precizează cinemagia.ro.
Numele lui Bogdan Cristinoiu apare în calitate de compozitor sau ca realizator al aranjamentului muzical pe multe albume, între care amintim: "Un actor grăbit" (1992), "Focul" (1994), "Viaţa e un Cazino" (1997) - compozitor; "Mamaia '90 (1991), "Un actor grăbit (1992), "Guitaromania" (Eugen Mihăescu, 1993), "Prizonier" (Gabriel Cotabiţă, 1993), "Cifre" (Laurenţiu Duţă, 1993), "Focul" (Laura Stoica, 1994), "Dincolo de nori" (Dan Bittman & Friends, 1994), "Şcoala vedetelor" (1996), "Viaţa e un Cazino" (Gabriel Cotabiţă, 1997), "Dă, Doamne, cântec" (Laura Stoica, 2006), "Cântecele noastre, toate..." (2006), "80 de ani de muzică în 80 de ani de radio" (2008), "Laura Stoica" (2008), "Best Of Silvia Dumitrescu" (2010), "Fărâme de tandreţe" (Gabriel Cotabiţă, 2010), "25 de ani de nopţi albastre / Best Of Gabriel Cotabiţă" (2012), "Zi ceva" (Ellie White, 2014), conform site-ului discogs.com
***
Compozitorul, orchestratorul, dirijorul şi instrumentistul Ion Cristinoiu s-a născut la 26 ianuarie 1942. A urmat cursurile Şcolii de muzică şi ale Conservatorului "Ciprian Porumbescu" din Bucureşti între anii 1959-1964. A făcut parte din orchestra Radioteleviziunii Române în perioada 1963-1969 şi din formaţia Perpetuum Mobile.
Foto: (c) TUDOR MARTALOGU / Arhiva Istorică AGERPRES
A efectuat turnee cu formaţia Perpetum Mobile în Germania, Suedia, Norvegia, fosta URSS, Ungaria, Polonia, Danemarca, în calitate de instrumentist. A fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din anul 1969. Debutul în televiziune a fost în 1964, cu melodia "Vreau să ştiu". A scris melodii de muzică uşoară şi muzică de film. A participat în calitate de dirijor la Festivalul internaţional de la Atena în 1969 şi la "Festivalul cântecului", unde şi-a prezentat piesa proprie "Mediterana", potrivit site-ului www.romaniaregional.ro.
A scris peste 700 piese de muzică uşoară, peste 3.000 de orchestraţii, muzică pentru cinci spectacole de revistă: "Dragoste şi aventură" (1973), "Corăbii pentru dumneavoastră" (1976), "Nu sunt turnul Eiffel" (1978), "Trei fetiţe poştăriţe şi-un poştaş mai poznaş' (1983), "Trecere în revistă" (1983).
Între anii 1963-1969, a fost instrumentist al formaţiei de estradă a Radioteleviziunii (RTV), membru GEMA, în Germania, din 1962, dirijorul orchestrei de muzică uşoară a RTV în perioada 1989-1995, preşedinte sau membru al unor jurii la festivaluri şi concursuri interne sau internaţionale. A scris muzica pentru şapte filme de lung metraj, a primit Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie în anii 1978, 1979, 1982, 1984, 1995. Premiul pentru orchestraţie la Festivalul internaţional al şlagărului din Dresda, 1982.
A avut cele mai multe participări (16) la Festivalul Mamaia, unde a obţinut: cinci Trofee Mamaia (1984, 1988, 1992, 1995, 1997), un titlu de laureat, un premiu I, două premii II, două premii III, un premiu al criticii, un premiu al publicului, patru menţiuni. În afara Festivalului Mamaia, a concurat la toate manifestările de gen, unde a obţinut premii: nouă premii I, patru premii II, patru premii III, cinci menţiuni ale publicului, două premii speciale ale juriului. La Festivalul "Crizantema de Aur" a obţinut în 1986 Premiul Uniunii Compozitorilor şi în 1987 premiul I, precizează site-ul amintit.
"Pregătirea şi practica de baterist şi-au pus pecetea pe creaţiile lui Ion Cristinoiu; el a şi semnat de altfel un tratat referitor la instrumentele de percuţie în jazz, pop, rock - 1982. Balansul, formulele, motorul ritmic - impecabile aduceau scânteieri discursului muzical", scria Daniela Caraman Fotea în revistamuzicala.radioromaniacultural.ro.
Dintre şlagărele compuse de Ion Cristinoiu amintim: "Ne mai vedem şi mâine", "Ani fericiţi", "Ce mică-i vacanţa mare", "Dacă n-ai fi existat", "Să crezi în dragostea mea", "Melodiile dragostei", "Pânza bărcii", "O clipă de sinceritate". A murit la 21 noiembrie 2001. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Anda Badea)
Sursa foto: discogs.com
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.